Sfântul Vasile cel Mare. Ce trebuie să faci astăzi, 1 ianuarie, ca să ai noroc tot anul. Tradiții și obiceiuri
În ziua de Sfântul Vasile cel Mare, există tradiții care sugerează acte simbolice pentru a aduce noroc în noul an, cum ar fi turnarea vinului pe masă, spargerea unui pahar alb, răsturnarea unei cutii de chibrituri sau oferirea unei pomezi unui om sărac. Se spune că norocul va fi mai mare dacă prima persoană care intră în casă pe 1 ianuarie este un bărbat.
Sfântul Vasile, episcopul Cezareii, este un important teolog creștin și unul dintre cei mai mari părinți ai Bisericii Ortodoxe. S-a născut în jurul anului 329 în Pont și a decedat în 379 la Cezarea, în ziua de 1 ianuarie.
Provenind dintr-o familie religioasă de renume, tatăl său, Sfântul Vasile cel Bătrân, fiind un învățător respectat, iar sora sa, Macrina, și fratele său, Grigore din Nyssa, au ajuns și ei să fie sfinți. Vasile a studiat la Cezarea, Constantinopol și Atena, demonstrând încă din tinerețe o cunoaștere profundă în domenii precum filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică. Sub influența sorei sale Macrina, s-a apropiat tot mai mult de viața bisericească, iar episcopul Cezareii, care îl prețuia mult, l-a încurajat să urmeze o carieră religioasă. În căutarea unei vieți spirituale desăvârșite, Vasile a vizitat mănăstiri din Egipt, Siria, Palestina și Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, a înființat o mănăstire pe malul râului Iris, iar lucrările sale din această perioadă au pus bazele unui stil de viață monahal organizat. De aceea, Sfântul Vasile este considerat părintele monahismului oriental.
În anul 370, Sfântul Vasile a fost ales episcop al Cezareii, având și funcția de Mitropolit al Cappadociei și Exarh al Pontului, cu autoritate ce se întindea de la Balcani până la Eufrat. În această poziție, el a depus un efort considerabil pentru reorganizarea Bisericii, militând pentru drepturile clerului și acordând o mare atenție formării teologice și spirituale a preoților.
Sfântul Vasile a fost foarte implicat în ajutorarea celor nevoiași, dedicându-se carității prin multiple acte filantropice
Dragostea sa pentru semeni s-a materializat în crearea unei instituții de ajutor, cunoscută sub numele de Vasiliada, situată la marginea Cezareei. Aici, cei săraci și abandonați erau hrăniți, iar bolnavii beneficiau de îngrijire în funcție de tipul fiecărei afecțiuni, cu personal specializat în fiecare clădire destinată tratamentului.
Sfântul Vasile a trecut la cele veșnice în anul 379, iar funeraliile sale au fost marcate de prezența unui mare număr de credincioși, evrei, păgâni și persoane din diverse colțuri ale lumii, semn al influenței sale considerabile.
Lucrările sale teologice au o importanță deosebită și au fost traduse în multe limbi. A scris numeroase cărți împotriva arianismului și a lui Eunomius, apărând doctrina Trinității. În lucrarea „De Spiritu Sancto”, Sfântul Vasile analizează rolul Duhului Sfânt și combate curentele care nega existența acestuia, în special în Macedonia. De asemenea, a lăsat în urmă lucrări exegetice despre Psalmi, Isaia și Iov, 24 de predici, numeroase discursuri, precum și importante scrieri dogmatice și apologetice, printre care „Regulile Monahale”, „Moralele”, „Despre Judecata lui Dumnezeu” și „Despre Religie”, precum și 366 de epistole.
Numele Vasile este larg răspândit în întreaga lume creștină, derivând din cuvântul grecesc „basileios”, care înseamnă „rege” sau „împărat”, fiind tradus în latină prin „Basilius”.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile
În prima zi a anului, când este sărbătorit Sfântul Vasile cel Mare, există o mulțime de tradiții și superstiții care marchează începutul noului an. Considerat de unii ca fiind primul petrecăreț sau chiar asociat cu numele de botez al lui Iisus Hristos, Sfântul Vasile este văzut ca apărătorul creștinilor și „păzitorul de duhuri rele”, iar astfel, ziua de 1 ianuarie a devenit un moment propice pentru diverse practici magice.
Printre obiceiurile tradiționale se numără vărsarea de vin pe masă, spargerea unui pahar alb, răsturnarea unei cutii de chibrituri sau oferirea de pomană unui sărac pentru a asigura un an norocos. De asemenea, este considerat norocos să te ștergi cu un prosop în care ai pus un ban de aur sau argint după ce te-ai spălat pe față, pentru a fi sănătos și curat pe tot parcursul anului. Totodată, există superstiția că, dacă dormi în ziua de Sfântul Vasile, vei fi leneș pe parcursul întregului an.
În popor se spune că, pentru a avea noroc în noul an, prima persoană care intră în casă pe 1 ianuarie trebuie să fie bărbat. De asemenea, este obiceiul ca în această zi să se fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an prosper. Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână uneltele cu care lucrează și să le mânuiască de trei ori, pentru mai mult spor în munca din anul ce urmează.
Trebuie să bei vin
Vinul este, de asemenea, considerat benefic în această zi, tradiția spunând că, pe măsură ce vei bea, vei avea și sânge în obraji pe tot parcursul anului. Vremea de pe 1 ianuarie este, conform tradiției, un semn pentru cum va fi anul: dacă ninge, anul va fi unul îmbelșugat, iar dacă este senin, oamenii vor fi sănătoși.
Totodată, există convingerea că, în prima zi din an, trebuie să ai un gând bun pentru ca restul anului să îți meargă bine. La trecerea dintre ani, copiii merg cu sorcova din casă în casă, urându-le celor din jur sănătate și belșug. Deși inițial sorcova era confecționată din ramuri de pomi sau trandafiri, acum este realizată din hârtie colorată și beteală.
Un alt obicei este colindatul cu „Vasilica”, o căpăţână de porc împodobită cu panglici și mărgele, iar după terminarea colindatului, aceasta este gătită. La țară, există și tradiția „dezlegării anului”, în care tinerii colindă prin sat făcând zgomote cu bice, buciume sau oale, pentru a alunga duhurile rele.
Fetele nemăritate obișnuiesc să construiască punți din crenguțe de măr dulce, la care leagă busuioc și alte obiecte simbolice pentru a afla cum va fi viitorul lor soț. Dacă puntea este acoperită cu brumă, se spune că vor căsători cu un bărbat înstărit, iar dacă nu are brumă, atunci cu un bărbat mai sărac.
Legenda spune că Sfântul Vasile s-a rugat lui Dumnezeu pentru a primi o zi din an, iar astfel, i-a fost dată prima zi din ianuarie. Fericit, a legat o crenguță de busuioc la clopoțelul său și i-a urat lui Dumnezeu binecuvântări, iar această tradiție a dat naștere obiceiului de a ura la început de an.
