După ce Rusia a invadat Ucraina, au existat numeroase voci, la nivel internațional, care considerau că sancțiunile impuse de Occident nu ar fi suficient de puternice și nu vor opri ambițiile Moscovei. Unul dintre argumente era acela că, în pofida sancțiunilor, rușii au continuat să călătorească, să facă cumpărături și, în general, să ducă o viață normală, scrie Fortune.

Vladimir Putin a anunțat o mobilizare „parțială”, acesta fiind primul decret de mobilizare a rușilor după Al Doilea Război Mondial. Astfel, 300.000 de bărbați, cu vârste între 18 și 30 de ani, vor fi trimiși să lupte în Ucraina. Decretul lui Putin a generat proteste ample în toată țara.

„Consider că este necesar să luăm această decizie, care corespunde amenințărilor cu care ne confruntăm, pentru a ne proteja patria, a asigura siguranța poporului și a oamenilor noștri din teritoriile eliberate”, a justifica Putin decizia privind mobilizarea parțială. În ultimele zile, poliția rusă a arestat peste 2.300 de oameni care au luat parte la proteste, iar zeci de mii de ruși au fugit din țară pentru a scăpa de înrolare.

Colapsul economiei ruse și prăbușirea regimului Putin

Economistul rus Vladislav Inozemtsev, directorul Centrului de Cercetare pentru Studii Post-Industriale, avertizează că decretul de mobilizare va avea „consecințe cu adevărat catastrofale”, inclusiv colapsul economiei ruse și prăbușirea regimului lui Putin.

”Economia rusă va intra în colaps până la iarnă, scriam la începutul lunii martie. Cred că am avut dreptate. Mobilizarea anunțată pe 21 septembrie a fost o piatră de hotar, care a împărțit istoria Rusiei în „înainte” și „după”- un eveniment care a declanșat numărătoarea inversă în cazul sfârșitului epocii Putin”, a scris economistul pentru publicația rusă The Insider.

Cât de departe este dispus să meargă Kremlinul

Decretul de mobilizare s-a dovedit extrem de nepopular în Rusia, provocând manifestații ample. Un bărbat înarmat a deschis focul asupra unui birou de recrutare militară din regiunea siberiană Irkutsk, rănind o persoană, iar în Ryazan un bărbat și-a dat foc, strigând că nu vrea să lupte în Ucraina. Într-o mișcare care arată cât de departe este dispus să meargă Kremlinul, Putin a semnat o lege suplimentară, care prevede pedepse cu închisoarea de până la 10 ani pentru cei care se sustrag serviciului militar și până la 15 ani pentru dezertori.

Consecințe catastrofale pentru economie

Înainte de decretul de mobilizare, Inozemtsev era de acord cu previziunile conform cărora PIB-ul Rusiei va scădea cu aproximativ 4-5% în acest an. Acum crede că PIB-ul Rusiei va scădea foarte mult în octombrie, iar „următoarele luni nu vor face decât să consolideze tendința. „Acum, prognoza mea pentru o scădere de 10% pare chiar prea optimistă”, susține economistul.

Accentul pus de Kremlin pe mobilizare și eforturile de război înseamnă că fondurile guvernamentale vor fi direcționate spre aceste inițiative, în detrimentul investițiilor în afaceri și economie, prezice economistul.

Investițiile vor începe să scadă brusc, iar Bursa de Valori din Moscova ar putea scădea sub 1.500 de puncte, înainte de sfârșitul anului, a scris Inozemtsev.

”Iar aici nu mai iau în considerare un nou val de sancțiuni occidentale care, probabil, vor fi anunțate. Vorbim despre o deplasare mult mai radicală a Rusiei de pe piețele energetice și despre un nou val de restricții privind furnizarea de importuri critice pentru țară”, a explicat acesta.