În cadrul unui seminar pe teme economice ţinut la sediul Băncii Naţionale a României, guvernatorul Mugur Isărescu a abordat mai multe teme privitoare la contextul crizei, posibilele evoluţiile economice ulterioare şi a prezentat câteva opinii ale sale referitoare la situaţia actuală.

Economia trebuie să se recupereze după ajustare
Isărescu a apreciat că trebuie să se discute despre situaţia economiei de după ajustare, pentru că „o corecţie se face prin automatisem de piaţă sau prin politici. Un asemenea proces nu îl controlezi foarte uşor”. În opinie sa, orice ajustare are costuri în materie de creştere economică. De altfel, o corecţie majoră de deficit extern ar putea avea costuri inflaţioniste dacă se realizează prin curs.

Mai multe detalii pe această temă puteţi citi aici.

Deficitul extern este într-o corecţie excesivă
În opinia sa, dacă estimările referitoare la o scădere a PIB cu 5-6% pentru tot anul se vor îndeplini, atunci el aproximează că sectorul privat va suferi cea mai mare lovitură. El crede că ar fi fost mai bine dacă măsurile necesare corecţiei ar fi fost luate încă din perioada de creştere economică, atunci când banii erau disponibili.
„A ne a amăgi că trebuie să ai deficit extern, dar a confunda cifrele este foarte grav. O corecţie de 1% din PIB, dacă n-ai creştere economică, înseamnă de fapt să afectezi nivelul de trai”, a explicat oficialul BNR.

Contează momentul în care se eliberează rezervele
„Salvarea noastră e că din motive, nu aş spune că am fost clarvăzători, dar avem rezerve pe care le putem utiliza acum anticiclic. Dozajul va face diferenţa dintre succes şi eşec în cazul nostru. Eliberarea acestor resurse trebuie să se facă la momentul potrivit şi în dozajul potrivit. Apelul pe care îl fac e să discutăm cu mare responsabilitatea maniera în care vom utiliza aceste fonduri pentru a contrabalansa efectele acestei crize”, a afirmat guvernatorul.

El a mai adăugat că, în acest sens, decizia de ieri din Consiliul de Administraţie prin care s-a redus atât dobânda şi s-au şi deblocat o parte din rezervele minime obligatorii a fost luată în „strânsă corelare cu condiţiile pieţei”.

Atenţie la excesele de la depozite
Guvernatorul a atras atenţia băncilor comerciale că nu trebuie să repete în cazul dobânzilor la depozite excesele pe care le-au făcut anul trecut cu creditarea excesivă. Astfel, acum avem de-a face cu o serie de dobânzi promoţionale în aproape tot peisajul bancar, toţi jucătorii propunând dobânzi foarte ridicat la de pozite.

„Dobânzile la pasive ar trebui să fie sub dobânda noastră, sub 9% pe an, pentru că piaţa şi-a revenit, iar băncile îşi vor găsi necesarul de lichiditate pe termen scurt, venind la BNR”, a spus Isărescu. „Se dau în continuare dobânzi, chiar la depozite noi, cu 12-13%. Probabil că ceva în bucătăria internă a băncilor nu funcţionează. Distorsiunea este şi faţă de rata inflaţiei. La 6% inflaţie, băncile dau 6% rată reală. E un lux, ca să fiu delicat”, a completat el.

Mai multe detalii pe această temă puteţi citi aici.

Acordul cu FMI este suficient ca program anticriză
„Acordul cu FMI şi Uniunea Europeană este în sine un program anticriză, nu ştiu de ce să mai venim cu alte bombe. Pentru presă e foarte bine. Observ o utilizare total abuzivă a noţiunii de criză. Fiecare înţelege ce vrea”, a spus Isărescu.

El a arătat că problema din momentul actual este reluarea creşterii economice, mare parte din corecţie fiind deja consumată.

Mai multe detalii pe această temă citiţi aici.

A vorbi de prăbuşire, recesiune, şomaj afectează creditarea
„Cine crede că poate să angajeze băncile în a da credite dacă tot se vorbeşte de recesiune, prăbăşire, şomaj, etc.. Această atitudine îngheaţă din start orice apetit de creditare”, a mai precizat Mugur Isărescu. El a explicat că în acest moment clienţii nu sunt impulsionaţi să ia credite din cauza dobânzilor foarte ridicate atât la depozite, cât şi la credite: „Cred că dobânzile de la depozite, aşa de ridicate cum sunt în prezent nu stimulează pe nimeni. Cine şi-ar lua banii dintr-un depozit la un asemenea moment? Să facă ce, să-i investească înt-o afacere în care nu ştii ce se va întâmpla?”, a completat el.

Absorbţia fondurilor UE trebuie reluată treptat
El a explicat că o relaxare prudentă are în vedere şi banca centrală în privinţa rezervelor minime obligatorii constituite de bănci, care au devenit din pasive ale băncilor active. „Fondurile de la UE sunt foarte mari şi faţă de potenţialul economiei româneşti, şi faţă de ce am dovedit până acum că putem să absorbim. Trebuie o reluare treptată, pentru că economia nu este pregătită să absoarbă mai repede”, a spus Isărescu.

Statul poate să intervină
În momente de criză şi de corecţie a economiei, statul trebuie să intervină pentru a reda încrederea în pieţe, a mai declarat Isărescu. El a arătat că investiţiile publice, chiar dacă se plasează la un nivel redus, au un efect de antrenare benefic pentru economie. În opinia lui, efectul de multiplicare al investiţiilor publice va fi pozitiv, mai ales dacă nu vor fi întârziate măsurile stabilite prin acordul cu FMI.

Este o recesiune în formă de „V”
„De regulă tipul acesta de recesiune, datorită ieşirilor de capital sau unei generozităţi mult mai scăzute a capitalurilor străine faţă de România, are formă de „V”. Dacă mă uit la producţia industrială, cam văd „V”- ul cu partea de jos pe undeva prin februarie. Dar s-ar putea să nu văd bine. Nu fac niciun caz”, a spus Isărescu.
Un astfel de tip de evoluţie economică este specifică ţărilor fără îndelungată tradiţie în materie de economie de piaţă. Cel mai apropiat exemplu de noi este Turcia, care are scăderi spectaculoase, urmate de creşteri spectaculoase.

„Cursul între 4,1 şi 4,3 lei/euro este stabil”
După ani de zile în care nu a dat nicio cifră când a venit vorba de spre cursul valutar, guvernatorul a dat în final o serie de valori orientative.

„După părerea mea, cursul între 4,1 şi 4,3 lei pe euro este stabil. Dacă avem 4,2 la mijlocul marjei, e foarte bine” este declaraţia care va rămâne un element de bază în alcătuirea oricăror planuri financiare sau de investiţii. În orice caz, într-un peisaj dominat de nesiguranţă, declaraţia guvernatorului are rolul de a da o oarecare predictibilitate climatului economic de aici.

Este o perioadă nefastă pentru creşterea impozitelor
Guvernatorul a mai apreciat că, personal, este împotriva unor creşteri a impozitelor importante, chiar şi a unor discuţii pe această temă, care în asemenea momente debusolează şi mai mult economia şi populaţia.
„În asemenea momente, chiar discutarea unei asemenea idei mi se pare neavenită. Nu faceţi decât să confuzionaţi şi mai mult o societate şi o economie debusolată. Apare câte o trăznaie pe care o discutăm. Nu se justifică în condiţiile actuale nici măcar o majorare de impozit mare”, a precizat Isărescu.

În concluzie, guvernatorul a spus că „un impozit mai mare pe o bază de impozitare mai mică va avea efecte negative”.

Mai multe detalii pe această temă citiţi aici.