Apelarea la masuri protectioniste contravine politicii americane, care a militat pentru liberalizarea comertului international si renuntarea la bariere vamale. Insa presiunea exercitata de companiile siderurgice si sindicate a fost mai puternica decat liberalismul economic.
Argumentele sunt foarte clare: americanii nu isi permit sa renunte la sectorul metalurgiei si nici sa devina dependenti de importuri. Industria de profil este in criza; in ultimii patru ani, 31 de companii metalurgice au falimentat, zeci de mii de muncitori au devenit someri si alte sute de mii de pensionari sunt in pericol de a-si pierde o parte din beneficiile materiale de care se bucura in prezent.
In opinia secretarului pentru comert Donald L. Evans, cauzele crizei actuale au fost generate de „interventiile guvernelor straine din ultimii 50 de ani si subventionarea puternica a sectorului metalurgiei, care au distrus piata internationala a otelului”. Guvernul Rusiei sustine, de exemplu, aproape 1.000 de combinate metalurgice neprofitabile prin metoda subventiilor. Iar Coreea de Sud si-a dublat productia din anul 1990, fara ca cererea interna sa creasca corespunzator.

SUA au importat 30 milioane tone de otel

Astfel, milioane de tone de otel ajung sa se vanda la pret de dumping, adica sub pretul real de cost, pe piata SUA. In 2001, Statele Unite au importat 30 de milioane de tone de otel, ceea ce reprezinta un sfert din cantitatea necesara, din tari precum Rusia, Japonia, Brazilia si Coreea. Inca din luna octombrie a anului trecut, US International Trade Commission, un grup de consultanta federal independent, a subliniat prejudiciile pe care importurile le cauzeaza producatorilor interni de otel.
Criticii suprataxelor vamale sustin ca in trei ani industria americana a otelului nu se va restructura. Producatorii traditionali din SUA nu sunt afectati atat de mult din cauza importurilor, cat mai ales ca urmare a aparitiei micilor combinate metalurgice care, intr-o economie orientata in special spre sectorul serviciilor, diminueaza aportul otelului la formarea produsului intern brut, comparativ cu anii anteriori. In plus, marile combinate metalurgice din SUA trebuie sa cedeze o parte din profituri propriilor lucratori care intre timp s-au pensionat, beneficii acordate in vremurile bune, de crestere economica sustinuta.
Restructurarea unor asemenea companii este imposibila, explica analistii, pentru ca nici un investitor nu doreste sa preia o societate incarcata de cheltuieli suplimentare. O solutie ar fi fost preluarea de catre stat a platilor catre personalul care a lucrat in metalurgie, solutie care ar fi afectat insa cheltuielile bugetare. Rezolvarea acestei probleme prin impunerea unor tarife vamale protectioniste nu va avea efectul scontat si va cauza alte probleme colaterale. In primul rand, cei care se opun masurilor protectioniste spun ca orice mariri de tarife se traduc prin niste taxe care lovesc in persoanele cu venituri mici si medii.
Inchiderea pietei americane pentru importurile de otel a provocat reactii imediate din partea statelor afectate. De la Beijing la Londra, tarile exportatoare de otel au acuzat SUA de practici neloiale in domeniul comertului international si au anuntat luarea de contramasuri.
Pentru Uniunea Europeana, noile tarife vamale ale SUA reprezinta pierderi estimate la doua miliarde de dolari in urmatorii trei ani, iar Rusia va pierde 500 milioane USD. UE studiaza deja luarea de masuri similare impotriva exporturilor americane, in special pentru produsele de inalta tehnologie si agricole. Rusia a interzis deja importurile de pui congelati din SUA, insa oficialitatile de la Moscova au negat ca aceasta masura are vreo legatura cu inchiderea pietei SUA pentru produsele siderurgice.
Bruxelles-ul a acuzat SUA de violarea acordurilor Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) si a cerut discutii cu reprezentantii americani pentru luarea unor decizii in compensatie. Actiunea introdusa de UE la OMC a fost urmata de Japonia, Australia, si Noua Zeelanda. Coreea de Sud, Taiwan, Brazilia si China vor inainta la randul lor contestatii in comisiile de specialitate ale OMC. Presedintele Bancii Central-Europene, Wim Duisenburg, a descris decizia administratiei Bush drept „deplorabila” si un act de protectionism care va lovi in consumatorul american prin cresterea preturilor la unele produse, precum automobilele. Presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, a fost mai rezervat in aprecieri: „Aceasta este doar o parte a comertului bilateral cu Statele Unite, insa nu putem subestima importanta acestui diferend, dar nici nu trebuie supraestimat”.

Producatorii din Asia se vor orienta spre UE

UE se vede pusa in situatia de a-si proteja piata interna de livrarile de otel ieftin provenite Orientul Indepartat, care nu mai au debuseu pe piata SUA si se vor reorienta catre piata europeana. Problema supraproductiei mondiale de otel ramane la fel de stringenta si dupa luarea unor masuri protectioniste, reducerea capacitatilor de productie fiind iminenta.
Decizia SUA de crestere a tarifelor vamale pentru importurile de otel afecteaza puternic statele exportatoare, mai ales pe fondul unei scaderi sensibile a cererii. Iar piata nord-americana a fost pana in prezent cea mai atractiva, reprezentand pentru multe companii sansa de a supravietui. Aprecierea dolarului fata de toate celelalte valute a sprijinit, la randul sau, cresterea importurilor Statelor Unite, otelul produs in strainatate fiind deosebit de competitiv pe piata SUA.
Productia pe ansamblul ramurilor consumatoare de otel a fost in declin anul trecut, pe fondul recesiunii generale a economiei mondiale. Cea mai mare scadere a productiei de otel a fost inregistrata in America de Nord, de 11%. In schimb, China si-a majorat productia cu 13%, iar Rusia a mentinut-o constanta.
Mare consumatoare de otel, industria auto se afla inca in declin, primul trimestru din 2002 marcand o inrautatire a situatiei de anul trecut. Aceasta reflecta scaderea cheltuielilor de consum si a investitiilor.
Incetinirea activitatii economice si declinul investitiilor reduc transportul si, implicit, cererile de inlocuire a autovehiculelor. Pe ansamblu, consumul de otel va continua sa se reduca in primul semestru al acestui an. Orice redresare a sectorului va depinde de viteza cu care se redreseaza economia globala. Insa chiar in conditiile in care economia va da semne de redresare in a doua parte a acestui an, analistii considera ca nu exista sanse ca in 2002 sa fie atins nivelul productiei mondiale de otel de anul trecut.