SGR. Hora reciclării, un simbol al responsabilităţii de mediu
SGR și mediul înconjurător. Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului României, a reamintit că România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să crească gradul de reciclare cu 5% în cazul deșeurilor reciclabile. Ținta a fost deja depășită. Toate investițiile planificate până la sfârșitul trimestrului doi al anului 2026 vor duce la o creștere și mai mare.
Își dorește ca și Moldova și Dobrogea să beneficieze de centre de colectare pentru ambalajele reutilizabile, în vederea asumării unei responsabilități față de mediu. Își dorește să se adopte practici ecologice, chiar dacă fundalul actual este alb.
Potrivit spuselor sale, harta României este verde datorită celor 27% din suprafață acoperită de păduri și datorită acțiunilor zilnice.
„Avem şi noi cu ce să ne mândrim acum şi să dăm exemplu de bune practici, nu doar Republicii Moldova. Recunosc că şi eu sunt moldoveancă. Sunt de pe malul celălalt al Prutului, din Vaslui (…) Hora este un dans tradiţional moldovenesc, dar este şi un simbol al cercului, un simbol care se regăseşte şi pe sigla RetuRo şi haideţi să-l ducem puţin mai departe.
Este simbolul celui mai mare proiect de economie circulară din România, este simbolul unui proiect din care fac parte peste 19 milioane de oameni şi este simbolul responsabilităţii de mediu. În primul rând, dacă ne gândim doar la faptul că facem România mai curată şi tot este un pas extrem de important înainte.
Dar dincolo de asta sunt lucruri pe care nu le vedem de prima dată, nu vedem că vorbim despre o eficienţă a resurselor, despre o reducere a amprentei de carbon, despre o eficienţă a resurselor umane, despre resursele financiare care sunt implicate, şi despre responsabilitatea financiară. Vorbim despre o responsabilitate socială şi vorbim şi despre o responsabilitate economică”, a explicat ea, marți.
SGR este fundaţia economiei circulare în România
Gemma Webb, CEO al ReturRO, a informat că, în București, se află cel mai mare centru de sortare și numărare, echipat cu tehnologie și echipamente avansate. În acest loc, vor fi angajate peste 150 de persoane, generând astfel 150 de locuri de muncă „verzi”. În întreaga țară vor fi peste 500 de persoane angajate în această activitate.
La Centrul din Otopeni, de exemplu, se va procesa sticlă, plastic și aluminiu. Ambalajele din aceste materiale vor fi numărate, sortate în funcție de material și culoare, compactate, apoi materialele vor fi vândute reciclatorilor pentru reintroducerea lor în sistem. Acest centru reprezintă fundamentul economiei circulare în România. Este un progres semnificativ.
În București, pot fi sortate 1,8 miliarde de ambalaje. La nivel național, capacitatea de sortare și numărare se ridică aproape la trei miliarde de ambalaje anual. SGR începe să colecteze din ce în ce mai multe ambalaje. Infrastructura este în continuă dezvoltare. Vor fi deschise centre noi în Bacău, Dolj și Prahova în următoarele două luni.
„Astăzi, suntem în mijlocul implementării sistemului şi ca toate proiectele complexe la nivel naţional, în primele faze ale implementării, suntem confruntaţi cu provocări, dar fiecare provocare ne aduce o şansă de a îmbunătăţi sistemul.
Cheia succesului este cooperare a tuturor acţionarilor şi ceea ce am reuşit până acum este datorită acestei cooperări şi ceea ce am reuşit să facem în atât de puţin timp este datorită producătorilor, comercianţilor HoReCa, autorităţilor locale, furnizorilor, consumatorilor şi toată lumea care lucrează împreună pentru a duce la viaţă acest proiect.
Românii au răspuns minunat la acest sistem, iar cantităţile de ambalaje returnate cresc din ce în ce mai mult, cu o rată exponenţială. Până acum, consumatorii români au returnat peste 350 de milioane de ambalaje, un lucru fantastic. În ultimele zece zile, doar de la munte şi de la mare am colectat 10 milioane de ambalaje. (…)
Am anticipat faptul că vine vara şi ne-am pregătit pentru o creştere exponenţială în ceea ce priveşte ratele de returnare în sistem şi am îmbunătăţit eficienţa logistică. O parte dintre aceste măsuri o reprezintă creşterea numărului de camioane pentru transport. Avem 500 de camioane care colectează de trei ori mai mult decât am avut la începutul lunii aprilie”, a afirmat ea.
„Sistemul Garanţie-Returnare a pus fundaţia economiei circulare în România, iar astăzi mare parte dintre ambalajele colectate în România merg în sistem. Am colectat, procesat şi sortat materiale de foarte bună calitate şi le-am trimis reciclatorilor.
Pot să spun că sistemul funcţionează în fiecare zi, ne îmbunătăţim şi după cum am zis, fiecare zi aduce provocări, dar în fiecare zi facem acest sistem să fie şi mai bun şi cooperarea este cea mai importantă în acest în acest sistem”, a adăugat ea.
