În timp ce americanii luptă cu revenirea economică prea lentă, europenii se chinuie să domolească inflația. Problemele nu vor dispărea însă prea curând, iar ieșirea din criză durează mai mult decât se preconiza.
Problemele pe care le are economia României pe piața internă tind să eclipseze situația internațională. Dar globalizarea nu ne permite o evoluție singulară, indiferent dacă este pozitivă sau negativă. Dacă Europa și America merg bine, atunci și pentru noi este mai ușor. La fel, dacă economiile dezvoltate au probleme, atunci și României îi va fi mai greu să iasă din criză.
Ieșirea tehnică din recesiune din primul trimestru al anului a fost susținută de sectorul industrial, care a crescut cu 10,1% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut, apreciere generată de cererea de la export. Valoarea exporturilor a fost cu 23,6% mai mare, în timp ce cea a importurilor a crescut cu 15,4%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Tot populația suferă
Economia SUA își revine „frustrant de încet“, conform declarațiilor șefului Federal Reserve, Ben Bernanke, citate de Bloomberg. Cu toate acestea, Statele Unite ale Americii rămân în continuare cea mai mare economie din lume, iar sprijinul oferit până acum de Fed mediului de afaceri chiar a ajutat la suportarea mai ușoară a crizei (fără să mai vorbim de salvarea de către stat a unor instituții financiare considerate „to-big-to-fail“).
Numai că aici apare o problemă ce devine tot mai acută și în SUA. Companiile sunt ajutate prin finanțare ieftină, impozitarea celor cu venituri foarte mari (bogații americii, 1%-2% din populația SUA) este în continuare scăzută la nivelul stabilit de fostul președinte Geroge W. Bush, iar globalizarea economică permite accesarea forței de muncă ieftină din orie zonă a lumii.
Lucruri la care cetățeanul american obișnuit nu are acces. Nu poate pleca în China sau în India să muncească, nu poate cumpăra la prețurile la care achiziționează chinezii și indienii, nu are acces la finanțare atât de ieftină. Indicele bursier S&P 500 evoluează foarte bine datorită succesului companiilor, dar nivelul șomajului a ajuns până la 9,1%, adică circa șapte milioane de șomeri, la care se adaugă persoanele care au încetat să își mai caute de muncă sau lucrează doar part-time. Totalul șomerilor și al celor „underemployed“ (subocupat) se ridică la aproximativ 24 milioane de persoane. Mult chiar și pentru SUA.
Efectele acestor politici nu tocmai prietenoase cu populația sunt evidente, mai ales într-o economie precum cea a SUA, bazată pe consum: datoria publică și-a atins limitele stabilite de Congres (respectiv, 100% din PIB), adică 14.300 miliarde dolari.
Cum cele două partide care își împart puterea nu s-au înțeles încă în privința majorării nivelului de datorie, pentru a nu îngheța activitatea administrațiilor publice, Executivul american a luat bani din fondurile de pensii pe care le au la dispoziție. Adică lovesc tot în populație.
Capitalul financiar este mobil, iar deciziile Fed au ajutat mobilitatea. Oamenii însă nu sunt. Angajații au rămas cu aceleași nivel al salariului minim în ultimii zece ani, iar S&P 500 a recuperat 85% din pierderile cauzate de criza din 2007-2008.
Războaiele costă mulți bani
Un lucru pe seama căruia americanii glumesc zilele acestea este că un război mondial ar ajuta serios economia (binîențeles, dacă SUA ar ieși învingătoare și toți competitorii ar fi distruși), în timp ce războaiele mici nu ajută, ci doar provoacă pierderi. Problema este că războaiele contra terorismului, purtate de americani în ultimii ani, sunt „răspunzătoare“ pentru o cincime din datoria publică totală, adică 20% din cele 14.300 miliarde dolari.
UE bate SUA
Uniunea Europeană, de fapt, este cea mai mare zonă economică din lume. În prezent, UE este luată și ca un întreg de către instituțiile internaționale, iar PIB cumulat al celor 27 de state se ridica la 14.820 miliarde dolari în 2010, conform datelor CIA World Factbook, care au luat în calcul PIB la puterea de cumpărare – PPP (nominal, PIB-ul UE este de 16.070 miliarde dolari). PIB-ul SUA de anul trecut se ridica la 14.660 mld. dolari, atât nominal, cât și raportat la puterea de cumpărare (este vorba de moneda SUA, deci nu pot fi diferențe de schimb valutar).
„Per total, revenirea economică pare să continue într-un ritm moderat, chiar dacă acesta este atât inegal între sectoare, cât și frustrant de lent din perspectiva a milioane de șomeri și de angajați temporar“, spune Ben Bernanke. Îngrijorarea mediului de afaceri și a investitorilor este că Fed va renunța la programele de susținere a economiei (quantitative easing). Ultimul, adică QE2, se va încheia luna aceasta, valoarea totală fiind de 600 miliarde dolari, și prevede achiziționarea de obligațiuni guvernamentale.
Problema finanțărilor nu este mai puțin spinoasă nici pe continentul nostru, unde Grecia a reușit să arunce întreaga zonă euro în haos, iar discuțiile despre falimentul elenilor nu au mai fost doar polemică. Evitarea escaladării problemelor, care ar putea afecta serios întreaga Europă, se va realiza prin acordarea unui nou împrumut, de cel puțin 60 miliarde euro.
Deocamdată, ambele zone mențin neschimbate dobânzile de referință, de sub 0,5% în SUA și 1,25% în zona euro. Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat, recent, cu un sfert de punct procentual dobânda, îngrijorările legate de inflație fiind mai mari pe bătrânul continent. Americanii în schimb preferă să ignore creșterea prețurilor și să finanțeze cât mai ieftin economia. Nivelul inflației din zona euro este de 2,7% la nivelul lunii trecute și de 3,2% în SUA la nivelul lunii aprilie, ambele în ușoară creștere față de anul precedent.
Pe de altă parte, creșterea economică din primul trimestru se ridică la 2,5% pentru zona euro și la 2,3% pentru SUA, ambele față de aceeași perioadă a anului trecut. De aici și îngrijorările americane legate de revenirea economică.
Inflație sau creștere economică?
Conform politicii de până acum, BCE ar putea majora dobânda de referință luna viitoare, cu un sfert sau cu o jumătate de punct procentual. Jean-Claude Trichet, președintele BCE, a anunțat că prognoza de inflație pentru anul viitor este tot de 1,7%, menținere care putea da băncii posibilitatea de a amâna majorarea de dobândă. Însă, presiunile create de majorarea prețului petrolului sunt considerate a fi prea mari pentru a fi ignorate.
De cealaltă parte, americanii au primit o veste bună prin reducerea neașteptată a deficitului comercial în aprilie, până la 6,7%, cel mai redus nivel din decembrie. Coroborată cu deprecierea dolarului (aproape 10% în ultimele 12 luni), care înseamnă exporturi americane ieftine, reducerea deficitului poate contrabalansa scăderea consumului și a producției auto. Desigur, „mai e mult până departe“, dar, indiferent dacă ne place sau nu, de bunăstarea UE și SUA depinde și bunăstarea noastră. Și ar fi de preferat ca economiile dezvoltate să intre într-un ciclu de creștere susținut cât mai repede.
14.300 miliarde dolari este nivelul maxim al datoriei publice a SUA permis de lege, în prezent, adică nu mai mult decât valoarea PIB, nivel deja depășit
9,1% este nivelul șomajului din SUA în prezent, respectiv șapte milioane de persoane, la care se adaugă cei „underemployed“, totalul fiind de 24 mil. persoane
2,6% este nivelul prognozat al inflației pentru acest an în zona euro de către Banca Centrală Europeană, nivel care obligă la măsuri drastice de reducere
Per total, revenirea economică pare să continue într-un ritm moderat, frustrant însă prin lentoarea lui.
Ben Bernanke, președinte, Federal Reserve
Presiunile inflaționiste ne obligă la o vigilență puternică, dar nu ne ante-pronunțăm față de creșterea dobânzii.
Jean-Claude Trichet, președinte, Banca Centrală Europeană