acestuia in anul fiscal urmator vor determina si politica de curs, si pe cea de dobanda. De evolutia lui depinde in mare masura atingerea tintei de inflatie si, in ultima instanta, chiar atingerea indicatorilor de crestere economica (inclusiv salarii si PIB) necesari aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Dupa cum arata analistul financiar Radu Limpede, "Banca Centrala a facut un lucru salutar emitand norme prudentiale clare pentru creditarea persoanelor fizice, chiar daca acest lucru va echiva
acestuia in anul fiscal urmator vor determina si politica de curs, si pe cea de dobanda. De evolutia lui depinde in mare masura atingerea tintei de inflatie si, in ultima instanta, chiar atingerea indicatorilor de crestere economica (inclusiv salarii si PIB) necesari aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Dupa cum arata analistul financiar Radu Limpede, „Banca Centrala a facut un lucru salutar emitand norme prudentiale clare pentru creditarea persoanelor fizice, chiar daca acest lucru va echivala cu o piscatura de tantar pentru elefantul care a ajuns deficitul extern.” Modalitatea de comunicare adoptata de BNR a avut insa un efect contrar deocamdata, inainte de Sarbatori lumea inghesuindu-se la credite pentru electrocasnice si mobila. Miscarile BNR pentru „disciplinarea creditului de consum” au ca tinta directa calmarea creditului neguvernamental pe ansamblu. „Acesta a crescut in ultimul an, cu nu mai putin de 45% in termeni reali in 2003, iar o continuare a ritmului va implica inevitabil si sectoarele nerestructurate ale economiei, cu consecinte dezastruoase pentru sistemul bancar si economie”, spune Radu Limpede. Practic, atat in 2003 cat si in 2004, vulnerabilitatea balantei de plati externe a Romaniei a fost si va fi finantata din liniile de credit primite de bancile romanesti de la bancile din Occident, in conditiile in care, in alte tari, rolul echilibrarii balantei externe il au investitiile straine de portofoliu. Amenintarile transmise de BNR bancilor comerciale vizavi de majorarea rezervelor minime obligatorii vor face ca dobanzile active (la credite) sa nu scada prea mult in 2004, cu atat mai mult cu cat balanta de plati va fi din nou finantata din liniile de creditare de la bancile straine (tot la cererea BNR).In conditiile acestui dezechilibru major al deficitelor, un rol important il va juca anul viitor si politica valutara a Bancii Centrale. „Aceasta ar fi principala provocare pentru Guvern si BNR in 2004: necesitatea reducerii deficitului contului curent, in paralel cu scaderea stimulentelor pentru exportatori si chiar cu aprecierea in termeni reali a leului fata de euro, in vederea cresterii treptate a salariilor si a PIB-ului”, apreciaza Daniel Marinescu, analist financiar independent. Acest lucru nu este insa posibil fara o restructurare dramatica a economiei. si aici exista insa anumite semne de intrebare legate in special de evolutia pe plan international a raportului euro/dolar. In conditiile unui raport de 1,35 de dolari pentru un euro, inflatia ar fi stimulata, „datorita expunerii deficitului de cont curent pe euro”. Marinescu arata ca, in aceste conditii, dobanzile pentru anul viitor vor ramane relativ mari, datorita incercarii BNR de a tinti inflatia, iar scumpirile in lant asteptate la acest inceput de an vor crea premisele ca BNR sa mai creasca dobanda de interventie, chiar daca a anuntat ca nu va mai face acest lucru. In cazul in care raportul euro/dolar va ajunge la 1,15, dobanzile vor avea loc sa scada dupa primele luni ale anului, in care actualizarile preturilor la energie, gaze, paine vor impune dobanzi mari. In privinta politicii valutare, este foarte probabil ca BNR va continua politica de stabilitate promovata in ultimii ani, urmarind totodata aprecierea in termeni reali a leului fata de euro, cu valori cuprinse intre 2% si 4%. Dupa cum previzioneaza Radu Limpede, BNR va profita de marirea ponderii euro in cosul valutar si va raporta stabilitatea leului doar la euro, folosind in paralel cursul leu-dolar drept „supapa de presiune” pentru posibilele derapaje ale deficitului de cont curent in 2004, avand in vedere probabilitatea ridicata ca dolarul sa-si revina in forta pe plan mondial de la actualele minime istorice.
Evolutia dobanzilor
· Temperarea creditului neguvernamental asteptata la inceputul anului si majorarile de preturi la energie, gaze si paine vor determina mentinerea unor dobanzi ridicate in prima parte a anului.
· Creditarea si echilibrarea balantei externe a Romaniei se vor efectua tot pe baza liniilor de creditare deschise de bancile autohtone la bancile din strainatate. Acest fapt, conjugat cu riscul de tara inca ridicat al Romaniei, va pastra si pentru anul viitor un nivel ridicat al dobanzilor bancare.
· Scaderea inflatiei ar putea conduce si la o reducere a ecartului dintre dobanzile la credite si cele la depozite, pentru partea a doua a anului fiind asteptate dobanzi mai mici.
Evolutia cursului de schimb
· Prognozele cursului de schimb leu/euro si leu/dolar pentru anul viitor depind in mare masura de evolutia pe plan international a raportului euro/dolar. Scenariile posibile ale acestuia sunt urmatoarele: 1,15 dolari, 1,18 dolari, si cel mai pesimist, 1,35 dolari pentru un euro.
· Indiferent de evolutia pe plan international, BNR va incerca totusi sa mentina politica de stabilitate a cursului promovata in ultimii ani. Datorita componentei cosului valutar, 75% euro, 25% dolari, si a politicii de apreciere a monedei nationale, BNR ar putea raporta stabilitatea leului doar la euro, urmand sa foloseasca cursul leu/dolar doar pentru reglarea derapajelor de cont curent.
· Analistii financiari coteaza dolarul in 2004 intre 33.000 si 36.000 lei si euro in jurul a 43.000 lei.