Într-un fel sau altul, clienții consumatori sunt cei care suportă de fiecare dată, din buzunarele proprii, înăsprirea fiscalității. În anumite domenii intens reglementare, cum ar fi cel energetic, împovărarea consumatorilor finali cu taxele impuse de stat companiilor este realizată pe față prin intermediul legislației. În tarifele reglementare practicate de aceste companii sunt incluse obligatoriu costurile taxelor și impozitelor.
Toți am plătit pe facturi inovațiile fiscale guvernamentale ale anilor precedenți, cum ar fi taxa de stâlp, impozitul pe dereglementarea prețului gazelor și cel pe așa-zisele „monopoluri naturale“ din transportul și distribuția de energie. Costurile financiare ale taxelor sunt, deci, limpezi. Dar nu sunt singurele cu care fiscalitatea împovărează economia și pe consumatori. Inflația generată de impozite se manifestă în multe feluri, unele extrem de perverse și insidioase, nevizibile din prima.
Asta pentru că retailerii nu-și pot permite întotdeauna să scumpească pe față produsele în urma unei majorări de taxe. Motivul este că nu toate produsele și serviciile manifestă aceeași inelasticitate a cererii. E simplu când e vorba de curent electric, benzină sau țigări, firmele nu riscă mai nimic crescând prețurile. Dar, în alte cazuri, clienții își pot restrânge consumul, pot renunța cu totul, cel puțin temporar, la anumite produse sau le este mult mai ușor să se aprovizioneze de pe piața neagră.
Atunci, pentru a-și conserva în cât mai mare măsură marjele de profit, comercianții recurg la alte metode. Unele sunt mai primitive. De exemplu, se reduce cantitatea de marfă din pungile și pachetele de produse alimentare, de la biscuiți la macaroane și orice altceva. Alte ori, însă, se face direct rabat la calitate. Rețetele și specificațiile originale sunt alterate, pentru reducerea costurilor de producție, din necesitatea de a compensa mărirea impozitelor. Unele servicii inițial incluse fără costuri suplimentare pentru clienți sunt eliminate. În acest fel, consumatorii primesc mai puțin și mai prost pentru aceiași bani.
Mai multe articole scrise de Ionuț Bălan puteți citi pe bloguluibalan.ro
Acest articol a fost publicat în numărul 9 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 5-11 martie 2018