Sibiul a fost și este unul dintre cele mai importante orașe din centrul țării. Un oraș care, la un moment dat, pe la începutul secolului trecut, avea o populație formată în proporție de aproape 60% din sași, proporție care a scăzut însă până la circa 1% în prezent, majoritatea sașilor emigrând în Germania. Chiar și așa, amprenta foștilor majoritari a rămas puternică, iar influența acestora s-a făcut simțită în oraș inclusiv la nivelul aleșilor locali. Klaus Iohannis este primar încă din 2000 și a fost reales de trei ori.

Municipiul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru și are o populație de sub 150.000 de persoane, conform ultimelor statistici, în scădere de la aproape 170.000 în 1992. Migrația este negativă, adică pleacă mai mulți oameni decât vin, însă este vorba de câteva sute de persoane anual. Scăderea puternică din anii de după 1990 este pusă pe seama plecării sașilor; numărul celor care au emigrat în Germania în până în 2002 este estimat la circa 20.000. Populația orașului reprezintă ceva mai mult de o treime din totalul celor aflați în județul Sibiu, o concentrare normală atunci când vorbim de municipii.

Există câteva semne de întrebare legate de numărul celor care lucrează în străinătate și care nu apar în statisticile oficiale, număr estimat a fi de ordinul miilor. Totuși, Sibiul nu este o zonă recunoscută drept furnizor de forță de muncă pentru străinătate, nefiind o zonă săracă. Conform statisticii, populația adultă, între 15 și 64 de ani, numără aproximativ 115.000 persoane, adică aproape 75% din total. Copiii între 0 și 14 ani reprezintă circa 14% (21.000), iar vârstnicii, peste 64 de ani, 11% (18.000). Grupa de vârstă 25 – 55 de ani, principala furnizoare a forței de muncă, reprezintă aproape 50% din totalul populației.

Industrie și agricultură

Baza economică a orașului este dată de intreprinderile industriale, în care lucrează o treime din populația ocupată și de activitățile de servicii unde se regăsesc peste 40%. Resursele agricole sunt totuși însemnate, cu un total de 6.159 de hectare, adică 52% din suprafața totală a municipiului, care mai include teren intravilan de 4.202 hectare și aproape 1.600 de teren forestier. Din totalul de teren agricol, 3.680 hectare sunt arabile, 1.780 sunt pășuni, 284 fânețe și 190 livezi. Capacitatea agricolă este vizibilă în alte orașe, în special în Capitală, prin cantitatea mare de produse marcate ca având proveniența în zona Sibiu (deși multe sunt din Sibiu doar cu numele). Totuși, forța de muncă angajată în agricultură este foarte redusă, mai puțin de o mie de persoane.

Evoluția de după anul 2000 arată o creștere a ponderii angajaților din comerț și în construcții. Aceste două sectoare au acum aproximativ 25% din totalul populației active, la care se mai adaugă un procentaj de peste 10% de lucrători în servicii. Industria, cea mai importantă și în trecut, își păstrează poziția de cel mai important angajator, cu o pondere de peste 45% din total. În Sibiu se găsesc două parcuri industriale importante, Șura Mică și Șelimbăr, care au împreună aproape 200 de hectare și în care sunt adunate principalele unități de producție.

După 2003, numărul investitorilor străini din Municipiu Sibiu a explodat, ajungând la peste 2.000. Cei mai mulți au venit, așa cum era de așteptat, din Germania, țară indicată ca proveniență pentru aproape 1.200 de firme dintr-un total de 2.350 de companii cu capital străin. Italia și Austria sunt celelalte două țări furnizoare de investitori în Sibiu, însă se mai găsesc și companii cu originea și Africa de Sud, Finlanda sau Panama. Printre cele mai cunoscute firme din Sibiu se găsesc și Continental Automotive Systems, Bramac, Polisano, MEWA, Taxata Petri și Siemens.

Litigii la Aeroportul Sibiu

Sibiu se situează economic peste media țării, dar rămâne sub principalele centre de dezvoltare (București, Timișoara, Cluj). La fel și la veniturile medii, care depășesc 2.000 de lei, în timp ce nivelul șomajului este de aproximativ 4,5%. Însă nu toate sunt bune și frumoase, probleme existând și în Sibiu. Printre acestea se găsește și extinderea aeroportului, care a presupus și construcția unei piste capabile să primească și aeronave de dimensiuni mari, proiect atribuit constructorului german Max Boegl, împreună cu consultantul Dornier Consulting și proiectanții de la Iptana și Obermeyer.

Din păcate, noua pistă s-a prăbușit la scurt timp după construire, ceea ce a dus la litigii între companiile de mai sus și Consiliul Județean Sibiu alături de Aeroportul Sibiu și Romatsa. Litigiile au durat patru ani, beneficiarii dorind să recupereze 15 milioane de euro, din totalul de 42 milioane euro suma plătită pentru modernizarea pistei.

Extinderea și modernizarea Aeroportului Sibiu, inclusiv pista în cauza, a fost cel mai mare proiect al regiunii din ultimii douăzeci de ani din fonduri locale, însumând peste 70 milioane euro. Constructorul și proiectantul au acceptat, până la urmă, să refacă pista din fonduri proprii, însă se discută în continuare pentru anumite lucrări neprevăzute în contractul inițial care au costuri suplimentare estimate la 3,7 milioane euro. Lurările ar trebui realizate în cursul anului viitor.

 

45 este procentajul sibienilor care lucrează în industrie, cel mai important angajator al Municipiului