Pentru partea romana era esentiala trecerea in proprietate privata a celei mai mari gauri negre a economiei nationale. Sustinerea productiei de otel la Galati devenise prea costisitoare pentru bugetul secatuit de intreprinderile neperformante. Sansa ca Sidex sa poata concura pe piata produselor cu valoare ridicata ar fi fost imposibila fara interventia unui investitor strain, dispus sa investeasca in modernizarea productiei si restructurarea combinatului. Pentru cumparator, combinatul galatean reprezenta o buna oportunitate de a-si consolida pozitia pe piata europeana. Presedintele LNM Holdings, Lakshmi Mittal, a avut castig de cauza in fata principalului contracandidat, compania franceza Usinor, liderul mondial al producatorilor de otel. Omul de afaceri indian a acceptat conditiile impuse de partea romana pentru participarea la licitatie, semnand, pe data de 25 iulie 2001, contractul de privatizare, urmand ca detaliile afacerii sa fie negociate pe parcursul a 100 zile. Negocierile s-au incheiat, practic, cu cateva minute inainte de semnarea, pe data de 7 noiembrie, a contractului, punctele de divergenta legate de relatiile contractuale ale Sidex fiind trecute sub tacere de ambele parti.
Stabilirea detaliilor a insemnat si acceptarea de catre partea romana a unor facilitati consistente pentru vanzarea combinatului. Pentru a face Sidex cat mai atractiv, statul a acordat facilitati financiare semnificative gupului LNM. Astfel au fost sterse penalitati in valoare de 500 milioane de dolari si au fost convertite in actiuni datorii de 400 milioane de dolari. Au fost sterse datoriile combinatului catre creditorii bugetari, printre care Ministerul Finantelor si Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (CNAS). Fata de suma de 52 – 54 milioane de dolari, avansata in prima faza a negocierilor dintre APAPS si LNM Holdings NV, noul proprietar va achita pentru pachetul de 90% din actiunile combinatului o suma cuprinsa intre 60 si 70 milioane de dolari. Noul pret a fost calculat in urma efectuarii celei de-a doua operatiuni de conversie a datoriilor combinatului in actiuni, cuprinzand datoriile acumulate de Sidex intre 30 iulie 2001 si 6 noiembrie 2001, data finalizarii contractului de privatizare. In urma conversiei, care s-a facut la valoarea nominala a actiunii de 25.000 lei, APAPS a vandut intregul pachet de actiuni pe care il detinea la un pret de 10 centi/actiune. De asemenea o serie de datorii comerciale ale Sidex vor fi preluate de AVAB, inclusiv creantele de la Tepro si Helitube Bucuresti.
Pachetul de facilitati include scutirea de la plata TVA, pe o perioada de cinci ani, pentru achizitia echipamentelor tehnologice si a platii impozitului pe profit pe urmatorii cinci ani, incepand cu 1 ianuarie 2002. Sidex nu va plati CAS timp de 36 luni, datoria acumulata timp de trei ani urmand a fi varsata integral in cea de a 37-a luna. Valoarea totala a contractului se ridica la aproximativ 500 milioane de dolari, din care 350 milioane reprezinta programul asumat de investitii si 100 milioane de dolari sunt destinati capitalului circulant.
Un milion de oameni au legatura cu combinatul din Galati
Exporturile de produse siderurgice au reprezentat 5% din PIB
Guvernul a dorit continuarea productiei la Sidex Galati, fara ca restructurarea combinatului sa provoace convulsii sociale.
Importanta combinatului Sidex Galati pentru intreaga economie nationala este imensa. In primul rand este cel mai mare combinat cu flux integrat din tara. Asigura 70% din productia nationala de otel, 95% din necesarul de produse plate pe piata interna si peste 45% din productie este destinata exportului. Detine o pozitie buna pe piata internationala, cu o cota estimata la 6% din totalul comertului mondial cu tabla groasa. Cu 28.000 de angajati este motorul economiei zonei galatene, iar numarul salariatilor din intreprinderile cu care colaboreaza pe orizontala se ridica la circa un milion. Capacitatea de productie este de zece milioane tone/an, insa in ultimii cinci ani productia n-a depasit patru milioane tone.
La privatizarea celei mai mari societati romanesti a contat, in primul rand, mentinerea unei productii de 4,2 – 4,5 milioane tone de otel pe an, care sa asigure si consumul intern al Romaniei, si in al doilea rand, preturile, care sa nu depaseasca nivelul celor oferite pentru export. Pierderea celui mai mare client de pe piata interna la inceputul acestui an, Automobile Dacia, care a preferat sa importe tabla de calitate, a constituit semnalul de alarma pentru Sidex. Pierderile totale ale combinatului depaseau, la sfarsitul anului trecut, un miliard de dolari, insumand 80% din totalul pierderilor din economie. In aceste conditii, oferta de preluare formulata de Lakshmi N. Mittal, presedintele-fondator a grupului, LNM, a aparut ca solutia salvatoare. Cu o evolutie exploziva, ISPAT, membra a grupului LNM, a realizat anul trecut o poductie de 16 milioane tone de otel, o cifra de afaceri de cinci miliarde de dolari si un profit de 99 milioane USD, nivelul datoriilor insumand 3,4 miliarde USD. ISPAT detine combinate siderurgice in SUA, Canada, Mexic, Trinidad Tobago, Franta, Kazahstan si Indonezia. Succesul obtinut in Kazahstan, unde a reusit ca dintr-un combinat metalurgic falimentar sa faca cea mai profitabila unitate a grupului a cantarit greu in decizia autoritatilor romane de a incredinta soarta Sidex in mainile grupului anglo-indian. Pentru ISPAT, experienta capatata intr-o tara fosta comunista a reprezentat, de asemenea, un avantaj in derularea negocierilor pentru Sidex.
Otelul nu mai are cautare
Oferta mondiala a depasit cu 10% cererea
Preluarea combinatului Sidex Galati de catre grupul LNM survine in momentul unei deteriorari a pietei
internationale a otelului.
Cererea mica de produse plate din otel, utilizate in special de constructorii de automobile si de industria produselor de folosinta indelungata indica intrarea intr-o perioada de recesiune economica. Pretul de referinta al otelului a pierdut, in ultimul an, aproape 20%, pe fondul reducerii cererii, productia depasind cu 10% cererea pietei.
Ramura cel mai putin afectata de procesul de globalizare, industria metalurgica este fortata sa renunte in aceste conditii la statutul de industrie nationala iar combinatele siderurgice sunt inglobate de mari concerne internationale. Cele mai mari companii din lume renunta la barierele protectioniste nationale si se adapteaza procesului de globalizare a economiei, impus de cerintele clientilor lor. In Europa Centrala exista nu numai o capacitate excedentara pentru productia de otel, dar si o supraoferta de combinate metalurgice oferite spre vanzare. Competitia pentru atragerea investitorilor este acerba, iar intarzierile in derularea procesului poate insemna pentru unele societati intrarea in faliment.
Grupul francez, Usinor, cel mai mare producator de otel din Europa, a inceput procesul de reducere a productiei cu zece procente pentru a reduce pierderile. Usinor a fuzionat in februarie cu companiile concurente, Arbed din Luxemburg si Aceralia din Spania, formand astfel cel mai mare concern din industria siderurgica mondiala, si reducand costurile de productie. Vanzarile din trimestrul trei al acestui an au scazut la 3,28 miliarde euro (2,96 miliarde USD), de la 3,65 miliarde euro in aceeasi perioada a anului trecut. La produse plate, scaderea a fost si mai drastica, de 15%, ajungand la 1,87 miliarde euro.
Anul trecut fusese mai bun pentru industria siderurgica mondiala. Conform rapoartelor Institutului Mondial de Metalurgie – IISI, cresterea productiei de otel in anul 2000 fusese de 7,4%. Pe zone geografice, cresteri importante ale productiei de otel s-au inregistrat in tarile membre ale fostei URSS, Uzbekistan, Ucraina, Kazahstan si Rusia cu 16% si in Orientul Mijlociu cu 10%. In acest timp, productia de otel a Uniunii Europene a cunoscut o crestere de doar 4,9%.
Cu o productie de 4,7 milioane tone, Romania a ocupat anul trecut locul 28 in ierarhia mondiala a producatorilor de otel. Exporturile de produse metalurgice au contribuit si la diminuarea deficitului balantei comerciale a Romaniei, mai mica cu 35,4% comparativ cu anul precedent. Exporturile de produse metalurgice au contribuit cu 5% la formarea Produsului Intern Brut la nivelul anului 2000, cresterea livrarilor la extern fiind de 12%, comparativ cu anul anterior. Principalele piete de export au fost SUA – 36% si Turcia – 25% urmate de Germania si Mexic.tr
