SIF-urile rămân fidele activelor financiare chiar şi când vând astfel de titluri din portofoliu. Acţiunile bancare sunt oricum lichide şi uşor de valorificat atunci când este nevoie
Cea mai arzătoare întrebare din acest moment de pe orice piaţă de capital este care va fi trendul în perioada următoare, bull sau bear (taur sau urs)? În condiţiile în care pieţele dezvoltate s-au şi întors la cotaţiile de dinaintea crizei, iar existenţa banilor ieftini nu poate duce, pe termen lung, decât la noi bule, întrebarea este mai mult decât justificată. Şi nici nu mai amintim de conflictul din Ucraina (de fapt, conflictul ruso-american) sau de cel din Siria, deşi ambele au capacitatea de a dinamita şi pieţele de capital.
Răspunsul este greu de dat şi nu se încumetă prea mulţi analişti sau economişti să spună ceva concret. Cel mai sigur putem spune că, până spre toamnă vom asista la o bălăcire a cotaţiilor la actualele niveluri. Mai ales că este perioadă electorală în Uniunea Europeană, iar americanii încă se obişnuiesc cu restrângerea banilor ieftini de la Federal Reserve.
În toamnă, vom observa mai uşor în ce direcţie ne îndreptăm, dacă va urma o corecţie de amploare sau va începe o urcare înceată sau stabilă. Până atunci însă ar trebui să profităm de oportunităţile care apar; la BVB, spre exemplu, avem companiile care oferă dividende mari şi, implicit, randamente bune pe acţiune. Şi sperăm să mai avem, până la jumătatea anului, şi listările promise de statul român.
Mai mult, putem lua exemplul fondurilor de investiţii sau al acţionarilor mari. În ultimele săptămâni au avut loc mai multe tranzacţii importante cu acţiuni ale băncilor comerciale, ceea ce ne arată că interes există chiar şi pentru titluri care nu par a fi foarte atractive la prima vedere (luând în calcul dificultăţile prin care trece sistemul bancar).
SIF Moldova (SIF2) şi-a înstrăinat cea mai mare parte din acţiunile deţinute la Erste (EBS), acţiuni care aveau cea mai mare pondere în portofoliul extern al SIF-ului. La sfârşitul lui martie, titlurile Erste mai reprezentau doar 3,03% din activele totale ale SIF Moldova, după ce, în luna anterioară, aveau o pondere de 16,44%. Societatea de investiţii a reuşit, prin vânzarea EBS, să raporteze un profit de 135 milioane lei, în luna martie fiind consemnat un câştig de 120 milioane lei. SIF2 a mai şi investiti aproximativ 100 milioane lei, o mare parte sub forma acţiunilor SIF Oltenia (SIF5) şi SIF Muntenia (SIF4), achiziţionate după ce a fost ridicată interdicţia legală de cumpărare dintre SIF-uri.
Schimbăm austriecii pe români
Interesant este că şi SIF 2 a reuşit să vândă acţiunile fără ca investitorii să se sesizeze. Cotaţia Erste se află la un nivel apropiat de cel de la începutul anului, după ce a înregistrat creşteri semnificative în primele două luni. Erste Group Bank are o capitalizare de 46,72 miliarde lei în prezent, compania-mamă a Băncii Comerciale Române fiind cea mai mare bancă listată de la BVB.
SIF Moldova a reuşit, în ciuda vânzării, să îşi păstreze la aproape acelaşi nivel activele. Valoarea activelor nete de la sfârşitul primului trimestru se ridica la 1,225 miliarde lei, cu 3,9% mai mică decât la sfârşitul anului trecut. Capitalizarea societăţii este la jumătate faţă de activul net, de doar 643,7 milioane lei, însă evoluţia slabă din acest an a cotaţiei este explicabilă şi prin rezultatele financiare de anul trecut, când a înregistrat un profit net de 90,9 milioane lei, cu 34% mai mic decât cel din 2012.
O tranzacţie chiar mai importantă a fost lichidarea participaţiei Bank of Cyprus la Banca Transilvania, fiind implicat un pachet de acţiuni de aproape 10% din capitalul băncii româneşti. Putem spune româneşti acum, deoarece majoritatea titlurilor sunt deţinute din nou de investitori autohtoni.
Valoarea pachetului vândut de ciprioţi s-a ridicat la 368 milioane lei, adică 1,67 lei pe acţiune, sub preţul pieţei principale, care era de 1,8 lei. Numărul titlurilor înstrăinate a fost de 220,4 milioane, deţinute direct de Bank of Cyprus sau indirect, prin Selecom Ltd. Unul dintre cumpărători a fost chiar SIF Moldova, care a încărcat 77,2 milioane titluri (adică 3,5% din capitalul social al TLV), cu preţul total de 128,9 milioane lei. SIF 2 şi-a majorat astfel pachetul la peste 8,5% din Banca Transilvania.
Dar SIF2 nu a fost singurul cumpărător, un al doilea fiind SIF Muntenia, care a anunţat achiziţionarea unui pachet de 4% din titlurile Băncii şi a ajuns la o deţinere de 4,2%. Al treilea cumpărător se presupune a fi SIF Banat-Crişana, unde preşedinte este Dragoş Bîlteanu, persoana care controlează şi societatea de administrare a SIF Muntenia. Până la raportarea finală a acţionarilor, putem oricum spune că Banca Trnasilvania este, din nou, o bancă românească, a cărei cotaţie a crescut, cu circa 7%, şi în acest an. Capitalizarea TLV este de 3,9 miliarde lei în prezent, iar cota de piaţă după valoarea activelor totale, la sfârşitul anului trecut, era de 8,85%, în urcare de la 8,1%. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale are o capitalizare de doar 5,8 miliarde lei, iar cota de piaţă în sistemul bancar autohton este de aproape 14%. Putem spune că situaţia de la BVB oglindeşte foarte bine piaţa în ansamblu, cel puţin în cazul sistemului bancar.
La bursă mai este listată şi Banca Carpatica (BCC), care nu se află nici în topul zece al celor mai mari bănci din sistem, iar capitalizarea acesteia este de doar 201,3 milioane lei. Carpatica are însă şi probleme legate de conducere, acţionarii principali fiind blocaţi în prezent de BNR de la a mai participa la deciziile ce urmează a fi luate în AGA, iar cea mai importantă dintre acestea este legată chiar de o posibilă vânzare a băncii către un investitor specializat.
Farma fără lichiditate
Altfel, la bursă există şi alte companii mult subevaluate. Sectorul farma este recunoscut ca fiind în creştere chiar şi în perioada de criză prin care am trecut. În acest sector găsim şi distribuitorul de medicamente Farmaceutica Remedia Deva (RMAH), care are o capitalizare de doar 32,9 milioane lei. Cifra de afaceri a Remedia din 2013 s-a ridicat la 237,8 milioane lei, la acelaşi nivel din anul anterior, în timp ce profitul net a fost de 3,01 milioane lei, în scădere de la 5,5 milioane lei în 2012. Rezultatul pe acţiune a fost, astfel, de 0,0284 lei, la aproape jumătate faţă de anul anterior, de 0,0524 lei.
Compania, care a înregistrat cinci ani de prezenţă la bursă, a ajuns la un număr de 80 farmacii, în urcare de la 72 de unităţi în urmă cu un an. De altfel, planul pe care şi-l propune conducerea este de majorare a numărului de unităţi cu zece farmacii în fiecare an, plan în care sunt vizate şi eventuale oportunităţi de achiziţie, nu doar deschideri de unităţi proprii.
Remedia şi-a bugetat, în acest an, o majorare a vânzărilor de 7%, până la 258,5 milioane lei, nivel considerat „conservator“ de Robert Peloiu, directorul general al companiei. „Profitul va fi la nivelul anului trecut sau puţin mai mare, după cum a evoluat situaţia în primele luni ale anului“, spune acesta, adăugând că se vor orienta către produse cu marje de câştig mai mari. Titlurile RMAH sunt însă foarte puţin lichide, valoarea tranzacţiilor zilnice fiind infime, de ordinul sutelor sau miilor de lei, ceea ce face ca acţiunea să fie puţin atractivă. Principalul acţionar este Valentin Ţăruş, care deţine 66,5% dintre acţiuni, un alt acţionar semnificativ fiind AHG Vermogenverwaltungs Cottbus Deu, cu 16,5%.
Anul acesta, SIF-urile au reuşit să îşi păstreze profiturile fără o opoziţie prea puternică din partea acţionarilor.
Nicu Grigoraş, analist la Intercapital Invest
În acest an ne vom orienta mai mult către produse cu marje de profit mai ridicate.
Robert Peloiu, director general, Farmaceutica Remedia Deva
3,9 miliarde lei este capitalizarea la zi a Băncii Transilvania, după o creştere de circa 7% în acest an şi după ieşirea din acţionariat a Bank of Cyprus