Îngreunate de societăţile mici şi neperformante, moştenite încă de la începuturile privatizării, dar şi de milioanele de acţionari ce nu puteau ajunge la „o voce“ comună, societăţile de investiţii financiare se pregătesc pentru timpul în care strategia fiecăreia pe termen mediu şi lung va face diferenţa între performanţă şi eşec. La zece ani de la înfiinţare şi la şapte de la listarea pe bursă, cele cinci societăţi de investiţii financiare încă
Îngreunate de societăţile mici şi neperformante, moştenite încă de la începuturile privatizării, dar şi de milioanele de acţionari ce nu puteau ajunge la „o voce“ comună, societăţile de investiţii financiare se pregătesc pentru timpul în care strategia fiecăreia pe termen mediu şi lung va face diferenţa între performanţă şi eşec.
La zece ani de la înfiinţare şi la şapte de la listarea pe bursă, cele cinci societăţi de investiţii financiare încă îşi caută o strategie clară de investiţii pe termen lung. „Peste 90% din companiile aflate în proprietatea noastră provin din portofoliul iniţial alocat prin procesul de privatizare, fapt care nu ne-a permis să avem o strategie clară de investiţii“, spune Petre Pavel Szel, administratorul SIF Muntenia. FPP Muntenia, societate la baza căreia stă
SIF-ul actual, avea în portofoliu circa 1.200 de societăţi, număr care s-a mai redus pe parcurs. La înfiinţare, SIF Muntenia a moştenit 750 de companii, dar şi nouă milioane de acţionari. După un proces anevoios de restructurare a portofoliului, fondul a ajuns să deţină 267 de societăţi, ţinta pentru 2008 fiind de sub 150 de unităţi. Pe termen mediu şi lung, SIF Muntenia are în vizor turismul, agricultura, dar şi imobliarele, prin plasamente indirecte.
De altfel, societăţile de investiţii sunt cei mai importanţi proprietari din turismul românesc, moştenind o mare parte a companiilor din domeniu. Fondurile nu se rezumă însă doar la restructurări, mai multe SIF-uri anunţând planuri de investiţii în titluri de pe pieţele externe. Până acum, doar SIF Muntenia a realizat astfel de plasamente. Compania a investit circa şase milioane de euro în obligaţiuni complexe, pe cinci şi şase ani. Titlurile au capital garantat 100% la maturitate, iar randamentul acestora se determină în funcţie de performanţele înregistrate de un index de acţiuni blue-chips listate pe pieţele internaţionale de capital.
„Şi noi avem în plan plasamente pe pieţele externe. Oricum, cele mai bune plasamente sunt cele directe pe piaţa de capital“, spune Ioan Cuzman, preşedinte SIF Banat-Crişana.
SIF Transilvania îşi va orienta, în perioada următoare, cea mai mare parte a investiţiilor către piaţa de capital. Societatea va fi însă atentă şi la dezvoltarea de noi afaceri, pe lângă consolidarea celor existente, conform preşedintelui societăţii, Mihai Fercală. Din strategia SIF Transilvania nu lipsesc însă oportunităţile oferite de bursa de derivate de la Sibiu. Fondul este deja jucător activ pe aceasta piaţă, efectuând operaţiuni de hedging. Timp de mulţi ani de la înfiinţare, SIF-urile s-au mulţumit să încaseze dividende de la societăţile deţinute, să vândă din acţiuni şi să investească, eventual, prin majorări de capital în companiile unde erau acţionari majoritari.
În ultimii doi ani însă, fondurile au fost mult mai active pe BVB, dar şi în alte domenii de activitate. „Ţinând cont de experienţa anilor trecuţi, când o pondere importantă a profitului societăţii a fost obţinută ca urmare a acţiunilor speculative pe piaţa de capital, vom continua politica investiţională în acţiuni listate, în special, la BVB“, spune Tudor Ciurezu, vicepreşedintele SIF Oltenia.
Pe de altă parte, în afara operaţiunilor speculative, achiziţionarea de pachete de acţiuni la societăţi unde există un acţionar strategic poate asigura accesul la tehnologie de calitate, management performant şi pieţe de desfacere, iar sif-urile ştiu foarte bine acest lucru. Conform lui Ciurezu, un portofoliu optim ar fi structurat astfel: 50%, bănci-asigurări, 30%, industrie, 10%, turism şi 10% alte domenii. Chiar dacă la nivel teoretic portofoliul SIF-urilor nu este tocmai corect diversificat, lipsa unor alternative de investiţii face ca situaţia din acest moment să fie acceptată fără regret. Vânzarea pachetelor deţinute în titlurile necotate le-ar aduce SIF-urilor mulţi bani, care nu ar putea fi reinvestiţi decât cu mare greutate pe piaţa de capital. Alternative: plasamente în societăţi nou listate, investiţii pe termen lung în start-up-uri, modernizarea companiilor la care SIF-urile au putere de decizie şi plasamentele externe.
SIF-urile intră în Europa cu portofoliul doar parţial restructurat
SIF Banat-CriŞana mai are în portofoliu 436 de societăţi, faţă de 918 la înfiinţare. După 11 luni, activul net s-a ridicat la 1,5 miliarde de lei. Deşi aproape jumătate din societăţi sunt nelistate, acestea reprezintă doar 21% din activul net al societăţii.
SIF Moldova a raportat active nete de 1,3 miliarde de lei la sfârşitul lui octombrie. Din această valoare, societăţile închise reprezintă 17,6 %. Pe de altă parte, acţiunile BRD, BCR, Banc Post şi Banca Transilvania însumează aproape 80% din activul net al societăţii.
SIF Transilvania a raportat active nete de peste 1,5 miliarde lei, după primele zece luni. Societăţile închise din portofoliu reprezintă 40% din numărul total şi 26 % din valoarea totală. 62% din activul net este plasat în bănci şi asigurări şi peste 20%, în turism.
SIF Muntenia a raportat, după primele zece luni ale anului, un activ net de 1,26 miliarde de lei. Din portofoliul total, o parte de aproape 63% e reprezentată de acţiunile deţinute la BRD şi BCR.
SIF Oltenia Activul net la data de 31.10.2006 a fost de 1,94 miliarde de lei. Pe lângă sectorul bancar, industria metalurgică e reprezentată relativ bine, cu aproape 5% din portofoliu, în timp ce sectorul petrolier ocupă 15%. Sif Oltenia mai are doar 52 de societăţi închise şi alte 41 în reorganizare şi lichidare judiciară, reprezentând 15% din valoarea totală.
La înfiinţare, SIF-urile au primit câte 6% din BCR, 5% din BRD, 6% din Banc Post şi 2% din Eximbank.