Tendinta de concentrare a detinerilor este cea care ar putea salva situatia
Schimbarile importante de care societatile de investitii financiare au mare nevoie sunt greu de facut, pentru ca adunarile generale ale actionarilor necesita un cvorum peste posibilitatile unor companii cu 100% free-float.
Cele cateva sute de mii de actionari existenti la SIF-uri inseamna destul de mult, mai ales cand vine vorba de adunari generale. Nici cel mai mare stadion din Romania nu ar putea gazdui o adunare generala la care ar intentiona sa participe toti actionarii unui SIF. Drept urmare, s-a inventat votul prin corespondenta, insa pana acum nici acesta nu a reusit sa rezolve problema majora a adunarilor generale de la aceste companii: lipsa cvorumului.
La ultimele adunari generale, convocate pentru sfarsitul lunii aprilie, nici una dintre societatile de investitii financiare nu a reusit sa adune investitori care sa cumuleze 50% din drepturile de vot.
Rezultatele s-au vazut in faptul ca nu au putut fi facute nici un fel de modificari importante la vreuna dintre cele cinci societati. Conducerile SIF Banat-Crisana si SIF Transilvania erau dispuse, pentru prima data de la infiintare, sa accepte majorarea capitalului social, in conditiile in care au fost foarte multe voci, dinspre piata de capital, care au sustinut aceasta idee, in defavoarea dividendelor. Este, probabil, si motivul pentru care cele doua companii au strans cei mai multi actionari la AGA, 39,2%, respectiv 38,26%.
“Nu am reusit sa indeplinim cvorumul pentru ca tocmai marii investitori, cei mai multi dintre ei straini, nu au participat la adunarea generala a actionarilor, desi le-am trimis notificari in care le-am explicat ce avem de gand sa facem”, spune Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. “Punctul meu de vedere este ca marii investitori, care au achizitionat actiunile la un anumit pret, si-au facut calcule si au considerat ca nu ar fi avut de castigat suficient de mult dintr-o asemenea operatiune. Dupa majorarea de capital, pe piata existand mai multe actiuni la acelasi activ net, pretul titlurilor, fireste, ar fi scazut, iar investitorii au anticipat, probabil, ca aceasta scadere ar fi urmat sa fie prea mare. Cred ca la fel s-a intamplat si la SIF Banat-Crisana”, spune el.
Celelalte trei SIF-uri nu au reusit sa stranga decat un numar mic de actionari. In situatia in care nu aveau de adoptat hotarari de importanta vitala, conducerile SIF Moldova, Muntenia si Oltenia nu au depus eforturi la fel de mari pentru atragerea actionarilor, iar asta s-a vazut.
In plus, exista o serie de impedimente caracteristice SIF-urilor. Fragmentarea detinerilor si faptul ca majoritatea apartin investitorilor de la Bursa, interesati mai putin de participarea la adunari generale si mai mult de evolutia preturilor, sunt printre cele mai importante. O alta problema este ca actionarii au, de obicei, detineri la mai multe SIF-uri, si nu doar la unul. Iar singura metoda pentru a participa la mai multe adunari generale, desfasurate de obicei in aceeasi zi, este votul prin corespondenta, cu minusurile pe care le presupune. Iar unul dintre aceste minusuri este si faptul ca investitorii straini, destul de numerosi, nu sunt obisnuiti cu o astfel de metoda.
Probleme sunt si in ceea ce priveste datele de identificare ale actionarilor, potrivit presedintelui SIF Transilvania. “Exista hibe legate de datele de identificare, la Regisco si la Registrul Bursei. Avem, printre actionari, fonduri de investitii despre care nu stim decat ca sunt din Cipru, sau din Florida. Cand isi vor cere dividendele, vom solicita si datele de contact ale actionarilor respectivi, pentru a avea o evidenta mai exacta”, spune Mihai Fercala.
La SIF Oltenia, unde ar fi trebuit sa fie completat consiliul de administratie cu doi membri, nu s-a ajuns decat la 17,7% din drepturile de vot, fiind necesare 33%. “Acest lucru s-a intamplat, probabil, pentru ca nu au fost facute eforturi la fel de mari ca la celelalte SIF-uri, care aveau un interes mai mare”, este de parere Catalin Chelu, unul dintre cei mai importanti actionari ai companiei. “Cei din Consiliul de Administratie au considerat ca interesul actionarilor era suficient de mare, asa ca nu au insistat prea mult”, afirma el. Chiar si asa, SIF Oltenia a facut un pas inainte, conducerea administrativa fiind despartita de cea executiva, in spiritul guvernantei corporative.
Viitorul suna un pic
mai bine
Tendinta de concentrare a detinerilor va continua la SIF-uri, in opinia lui Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. “Ma astept ca acest trend sa se mentina, observand si ceea ce se intampla la Registrul actionarilor,
unde detinatorii de pachete mici,
de la cuponiada sau din actiunile reziduale, sunt tot mai numerosi, dorind sa-si valorifice participatiile”, spune el.
Potrivit lui Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, in acest moment,
la societatea pe care o conduce
investitorii straini controleaza cam 30% din capitalul social, iar 15%
din actiuni sunt date de pachetele reziduale rezultate din Legea nr. 133/1996.
“Sunt optimist si cred ca logic ar fi
ca, pe viitor, sa creasca ponderea actionarilor autohtoni in capitalul
social, acestia fiind si cei mai
interesati de adunarile generale
ale SIF-urilor”, incheie Fercala.
