Diversificarea portofoliilor de active a permis ASF să modifice reglementarea care împiedica SIF-urile să cumpere acțiuni între ele, element care vine perfect în susținerea cotațiilor
La presiunea acționarilor și, mai ales, a managerilor de fond, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a modificat reglementările societăților de investiții financiare astfel încât cele cinci SIF-uri să poată cumpăra acțiuni de la una la alta. O modificare importantă pentru piața de capital, având în vedere că acum SIF-urile pot face tranzacții mult mai ușor între ele și pot inclusiv participa la profitul realizat de „concurență“ prin dividende.
A fost nevoie de mulți ani înainte ca SIF-urile, printre cele mai importante societăți listate la Bursa de Valori București din ultimii zece ani, să funcționeze în condiții normale. Și nu s-a ajuns încă la capăt, mai este nevoie și de ridicarea pragului de deținere, care rămâne, deocamdată, la 5% din capitalul social. Decizia ASF de la începutul lunii s-a nimerit perfect pentru a susține cotația unora dintre SIF-uri, aflate în cădere, în linia generală a pieței, de la începutul acestui an.
Analiza de impact realizată de ASF arată că, în prezent, există o mai largă diversitate a structurii de portofoliu pentru cele cinci SIF-uri comparativ cu 2005, când a fost emisă de către CNVM măsura de limitare a posibilității de achiziție de titluri pentru SIF-uri. „Considerentele legate de structura similară ca expunere sectorială a celor cinci SIF-uri avute în vedere în momentul emiterii măsurii de către CNVM nu mai sunt de actualitate“, se arată în comunicatul ASF. Autoritatea menține în vigoare toate celelalte prevederi legate de „cerințele prudențiale privind politica de investiții“ a SIF-urilor, inclusiv cea legată de pragul de deținere.
Creșteri după decizia ASF
„A fost eliminată discriminarea care exista între fondurile de investiții din piață din punctul de vedere al plasamentelor pe care le puteau face“, spune Gabriel Filimon, directorul general al SAI Muntenia Invest, administratorul SIF Muntenia. Acesta adaugă că oricum se păstrează limitarea referitoare la volumul de active care poate fi tranzacționat în cursul unui an financiar, ca și de tipul de active ce pot fi deținute. Aceste reglementări sunt următoarele ce urmează a fi discutate pentru eliminarea lor, alături de pragul de deținere.
De altfel, pragul limită este reglementarea care oprește orice investitor să preia integral controlul asupra vreunui SIF. O limitare care nu se regăsește în legislația fondurilor de investiții și care nu se aplică nici Fondului Proprietatea. FP este cel mai bun exemplu local de fond preluat de anumiți investitori, printr-un pachet de acțiuni care să îi permită controlul asupra managementului. Însă nu se poate spune că este un lucru negativ, deciziile forțate de investitorul care are pachetul de control la FP fiind în favoarea acționarilor. Același lucru se poate întâmpla și la SIF-uri, dar doar după ce va fi eliminat pragul de deținere.
Cotațiile celor cinci SIF-uri au reacționat imediat la decizia ASF, prețul acțiunilor apreciindu-se imediat. „SIF-urile au crescut în ședința următoare deciziei cu peste 3%, informația fiind speculată de investitori, care au intrat la cumpărare profitând și de faptul că prețurile se aflau la nivele reduse în urma corecțiilor suferite în ultima perioadă“, spune Gabriel Aldea, analist la Intercapital Invest. „Decizia ASF este de așteptat să aibă un impact pozitiv pe termen mediu asupra prețului acțiunilor SIF, în principal ca urmare a creșterii cererii pentru aceste titluri, provenită tocmai de la societățile de investiții financiare“, adaugă acesta.
Cu excepția SIF Banat-Crișana (SIF1), care s-a apreciat ușor anterior deciziei ASF, toate celelalte SIF-uri s-au depreciat. De altfel, SIF1 păstrează o apreciere de 3,3% de la începutul anului și până la jumătatea lunii în curs, performanță ce mai este realizată doar de SIF Muntenia (SIF4), care are un plus de 4,3%. Cotația SIF Moldova (SIF2) este, practic în stagnare, însă anterior deciziei ASF consemna o scădere de peste 8%, la fel și SIF Oltenia (SIF5), care pierduse 5,2% în prima lună a anului, dar a recuperat aproape integral între timp. SIF Transilvania (SIF3) rămâne și acum pe minus, cu o depreciere de 7,3%. Momentan, perspectivele sunt pozitive, dar situația va depinde și de evoluția piețelor externe
