Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2020?

Silvia Bogdan: Privind retrospectiv la 2020, pandemia COVID-19 și-a demonstrat potențialul de a remodela educația, radical și iremediabil. Lecțiile pe care le-am învățat odată cu implementarea celor 31 de proiecte derulate în intervalul Mar – Dec 2020 au fost profunde, dureroase dar totodată, pline de învățăminte.

Altfel spus, contextul creat de pandemie n-a fost pe deplin negativ, căci în oricare criză există oportunități. Plecând de la premiza că putem consolida educația tinerilor și adulților printr-o abordare inteligentă, vizionară, care pune accent pe colaborare eco-sistemică, ne-am mutat rapid și exclusiv în online mânați înainte doar de ideea că trebuie să facem ca educația să continue.

Fără vreo strategie bine gândită și planificată, în 12-Mar 2020 am organizat primul atelier online. Acest nou început a necesitat un alt fel de a simți, gândi și acționa nu doar pentru a livra la distanță, ci pentru a facilita un proces de învățare relevant, adecvat și de impact pentru beneficiarii noștri, bazat pe un conținut educațional centrat pe pedagogie digitală, utilizând instrumente și resurse din sfera tehnologiei.

Nevoia tuturor de adaptare la noile condiții de viață, de a munci și de a învăța la distanță a făcut ca 20.300 tineri cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani să treacă printr-o experiență online pe teme de educație financiară la Școala de Bani pe Roți, circa 4.000 tineri liceeni și studenți să beneficieze de programe de educație centrată pe valori, orientare și consiliere în carieră și totodată, 6200 profesori să aleagă deliberat să participe în ateliere de pedagogie digitală pentru a fi mai pregătiți pentru școala online.

Dincolo de toate aceste realizări, cel mai de succes proiect al meu implementat în 2020, consider că a fost cel de a-mi conduce oamenii și organizația să treacă prin această transformare fără precedent, profundă și absolut necesară de la offline la 100% online (cu zero finanțare pe perioada a 9 luni), să-mi sprijin oamenii să facă față emoțional situației lucrului de acasă, să-i provoc să se reinventeze și în același timp, să-mi conving partenerii că merită să investească în continuare în educație, inclusiv pe timp de criză medicală.

Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?

Silvia Bogdan: Am convingerea că „cel mai mare proiect implementat în cariera mea” în Școala de Valori este tipul de proiect pe care am început să-l derulăm, în care educația devine o responsabilitate socială, în cadrul căruia lucrăm colaborativ, inter-generațional și multidisciplinar. Cred cu tărie să avem misiunea de a colabora și contribui la transformarea umanității în spiritul bunăstării generațiilor prezente și viitoare, în primul rând prin educație. Cu toții avem potențialul de a lucra colaborativ pentru ca tinerii să simtă că pot învăța pentru întreaga lor viață, convinși fiind că prin educație pot găsi calea de a contribui la dezvoltarea prin inovație a unei societăți bazate pe valori, care să le ofere bunăstare personală, gânduri îndrăznețe pentru viitor și multă fericire.

În acest sens, proiectele Școala de Bani pe Roți (proiect național, pe care de mai bine de 3 ani îl livrăm cu traineri adolescenți), Arcademia Edu Networks, Skills for Life ToolBox, e-steam (proiect național) sunt doar 4 dintre cele pe care le coordonez și care integrează know-how, competențe și inteligență multiplă cu scopul de a avea impact pozitiv, semnificativ și implacabil asupra educației tinerilor și profesorilor din România.

Consider că putem crește ca organizație, doar dacă lucrăm împreună cu alții, mai deștepți decât noi, de la care avem ocazia să învățăm, să ne inspirăm și să ne lăsăm surprinși, dând înapoi în aceeași măsură, la rândul nostru. Toate acestea, pentru că intrarea în noul deceniu este despre colaborare și competențe complementare. Educația n-ar trebui să acomodeze competiție! Nu este locul și nici timpul pentru manifestarea orgoliilor și împăunării gratuite în nicio circumstanță, căci educația de calitate poate fi dezvoltată doar prin competență, inovație și dorința nedisimulată de a produce valoare reală prin punerea în comun a mai multor creiere creative și ingenioase. Diversitatea prin colaborare poate face diferența!

Care sunt proiectele prevăzute pentru 2021?

Silvia Bogdan:

  • Proiecte pentru tineri (6-21 ani): FLiP Școala de Bani pe Roți (al 5-lea an de proiect, în colaborare cu BCR); Academia & Bursele stART (al 6-lea an de proiect, în colaborare cu Provident ); Career Bus (al 3-lea an de proiect, începând cu 2021, în colaborare cu Unicef); Atelierele Plus (al 3-lea an de proiect, în colaborare cu Holcim); Creștem Viitor (primul an de proiect, în colaborare cu Raytheon Misilles and Defense), Academia de Cariere Tehnice (primul an de proiect, în colaborare cu Pepco); Challenge PepinTEEN – Major League Cup (al 3-lea an de proiect, în colaborare cu ING Tech); plus, alte proiecte cu parteneri care doresc să rămână anonimi.

 

  • pentru profesori și personal auxiliar din preuniversitar: Arcademia Edu Networks (al 2-lea an de proiect, în parteneriat cu AVE, OvidiuRo, InfinitEdu, FTTC, Teach for România, FNO, ALSDGC); Arcademia PepinTEEN (al 2-lean an de proiect; în colaborare cu ING Tech ); Arcademia Tech Teach League (primul an de proiect, în colaborare cu Tenaris Silcotub); e-steam (tocmai l-am lansat, în parteneriat cu iziBAC și Impact HUB); ReACT și Skills for Life ToolBox (ambele sunt proiecte Erasmus+, în parteneriat cu 9 ONG-uri Europene); plus, alte proiecte cu parteneri care doresc să rămână anonimi.

Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?

Silvia Bogdan: Lipsa de finanțare pentru construirea infrastructurii, provocările în implementarea tehnologiei la scară largă și rezistența la schimbare a profesorilor, în special, sunt doar câțiva factori care ne împiedică realmente să ne facem treaba, acum, ca și în perioada pandemiei.

Cu toate acestea, tehnologia digitală care permite comunicarea, colaborarea și învățarea la distanță, este un instrument formidabil, o sursă de inovație cu un potențial nemăsurat, dar care nu este un panaceu.

Adoptarea tehnologiei în spațiul educațional a venit la pachet cu anumite dezavantaje. Problemele de confidențialitate legate de utilizarea inadecvată a tehnologiei, costurile ridicate pentru instituțiile de învățământ, problemele de accesibilitate ale elevilor și profesorilor dar mai ales lipsa de formare a cadrelor didactice, au reprezentat și continuă să reprezinte bariere concrete în calea îmbunătățirii calității actului educațional, pe termen lung.

Tehnologiile existente pot eficientiza o mare parte a activității școlare, centralizând o serie de caracteristici pe diferite platforme, inclusiv rularea de clase virtuale, hibride sau față în față, precum și asistare în urmărirea progresului elevilor și conectarea cu părinții acestora.

În contextul actual, profesorii și tinerii pe care-i avem în pregătire în programele noastre sunt debusolați complet. Și-ar dori să se reîntoarcă la școală, dar situația prezentă pare potrivnică, chiar și acum, la un an de la declanșarea pandemiei. Nu-i încurcă doar preocuparea pentru siguranța personală și a celor din jur sau lipsa resurselor de bază pentru actul educațional, căci îi bulversează complet deciziile contradictorii și încercările ratate de a se reconecta la un stil de viață educațională care să le aducă stabilitate în vremuri nesigure, incerte și turbulente.

În prezent, ne confruntăm cu multe paradoxuri, de asemenea. În cazul în care școala își va continua cursurile în online în loc de învățare față în față, mulți nu se vor mai reîntoarce în sistem. În același timp, elevii care-și doresc să continue în online nu vor putea participa din cauza abilităților digitale scăzute sau a lipsei acestora. Deși tinerii din ziua de astăzi sunt așa zișii „nativi digitali”, majorității le lipsește această competență. În plus, „competiția” pentru utilizarea terminalelor digitale existente în familiile tinerilor și profesorilor noștri, sau poate chiar lipsa dispozitivelor electronice, anihilează aproape complet învățarea și socializarea virtuală.

Consecințele abrupte ale educației ratate se răsfrâng în special asupra tinerilor celor mai marginalizați. Cu toate acestea nici tinerii cu mai multe oportunități nu-s departe de a-și rata șansele. Cu cât rămân mai mult în afara studiului formal, iar pedagogia digitală nu-și face prezența în actul educațional, cu atât mai puține posibilități au tinerii să-și continue educația și să nu înregistreze goluri enorme, care nu vor mai putea fi remediate la timp.

Contextul pandemiei COVID-19 demonstrează că pentru majoritatea tinerilor, educația ar putea avea loc nu doar la școală, ci și acasă. De fapt, devine imperativ.

Iar primul pas în acesta direcție este învățarea blended. Astfel, în această primăvară vom pune la dispoziția beneficiarilor noștri o platformă elearning prin intermediul căreia vom expune un portofoliu complet și actualizat la cerințele de educație moderne, personalizat pentru fiecare tip de beneficiar în parte.

De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?

Silvia Bogdan: Încă din toamna anului trecut am început să includem în programele noastre diferite inițiative și instrumente de evaluare educațională dezvoltate sub patronajul Comisiei Europene pentru Educație. Astfel, în cadrul proiectului Arcademia Edu Networks am integrat două module centrate pe inițiative care vizează modernizarea școlii și actului educațional, precum și creșterea competențelor pedagogice ale profesorilor.

Cele două module se numesc „Dezvoltarea strategiei de modernizare a școlii cu SELFIE și Dezvoltarea competențelor și abilităților digitale ale profesorilor cu DigCompEdu CheckIn

Totodată, am lansat e-steam, un studio educațional, în cadrul căruia profesori și adolescenți lucrează împreună pentru a crea video cursuri pe subiecte STEAM pe care apoi, le punem la dispoziția tuturor profesorilor și elevilor pentru a le pot utiliza în predare, respectiv învățare.

Considerând aceste inițiative relevante în contextul actual, intenționăm să solicităm suport reprezentanților MEC pentru diseminarea informației referitoare la aceste inițiative corelate cu strategia europeană de modernizare a sistemelor educaționale din UE. În mod practic, cele două platforme SELFIE și DigCompEdu se află la îndemâna tuturor unităților de învățământ din România, ca și a celorlalte țări membre.

Școala de Valori poate asigura suport, pro-bono, tuturor școlilor de la nivel național, indiferent de numărul acestora, să își auto-evalueze nivelul de digitalizare a școlii și a competențelor profesorilor din structură. Lucrând cu 120 de școli timp de 3 luni, nu doar că am câștigat experiență în lucrul cu SELFIE, dar am colectat date valoroase din cercetarea efectuată care ar putea fi relevante în efortul de operaționalizarea a strategiei naționale de modernizarea a învățământului românesc.

În plus, luna aceasta lansăm modulul DigCompEdu CheckIn pe care l-am tradus în limba română pentru CEE, care ne permite să lucrăm cu cei peste 6000 profesori din comunitatea noastră. Scopul nostru este să acompaniem profesorii în procesul de dezvoltare și îmbunătățire a competențelor digitale. Concret, cu acest instrument, vom identifica status quo-ul actual al competențelor profesorilor, care va permite apoi creionarea unui plan individual de dezvoltare pedagogică fiecărui profesor care va alege să între în programul nostru

Prin proiectele pe care le creăm și implementăm, dar și al impactului acestuia, îmi pot închipui că ONG-urile pot fi parteneri egali în discuție cu autoritățile, având competențe consolidate, experiență practică „la firul ierbii”, dar și capacitatea de a lucra împreună cu colegii din învățământ.

Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?

Silvia Bogdan: Tinerii de astăzi doresc să avanseze rapid, uneori fără un temei educațional real, au de lucrat la reziliența personală, își asumă responsabilitatea doar dacă sunt convinși că acel efort chiar merită, sunt mai sensibili la relațiile pe care le au și mult mai dornici să fie aproape unii de ceilalți.

Generația Z apreciază expresia individuală și evită etichetarea, se mobilizează pentru o varietate de cauze, cred profund în eficacitatea dialogului pentru rezolvarea conflictelor și îmbunătățirea problemelor cu care se confruntă omenirea. Ei iau decizii și se raportează la instituții într-un mod extrem de analitic și pragmatic.

Pentru a crește ca profesionist este important ca tânărul aparținând Gen Z să învețe să inoveze, să iasă constant din zona sa de confort și să fie dispus să facă schimb fructuos de valoare pentru performanța personală în mediul organizațional, indiferent dacă alege o carieră la stat, în mediul privat sau în domeniul non-guvernamental/non-profit.

Sfatul meu este să învețe să reflecteze mai aprofundat la oportunitățile la care se auto-expune și să caute să prindă oricare tren care trece cu viteză sau mai încet prin gara sa. Chiar dacă acesta nu încetinește, zic că ar fi de preferat să sară în tren din mers. Va merita osteneala! Am convingerea că tolerața la risc poate transforma potențialul uman și declanșa în oricare individ dorința de reușită și curajul de a depăși obstacolele vieții. Vorbesc din proprie experiență! 🙂

Fiecare dintre noi putem să contribuim pentru a crea o lume mai bună, iar pentru a face bine în jurul nostru, este esențial să ne auto-educăm, să ne lăsăm provocați, inspirați și ghidați de oamenii din jurul nostru care ne dovedesc că aleg deliberat să transpună valori sănătoase în propriul comportament activ.

Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?

Silvia Bogdan: Odată cu noul context, piața în care activăm va suferi o transformare fără precedent, desigur, pe termen lung. Toate studiile de specialitate arată acest trend. Deciziile luate astăzi în privința educației vor avea cu siguranță un impact major pe termen lung. Sunt însă de părere că modul în care deciziile cu privire la educație sunt luate de către părțile implicate – de la factorii de decizie politică, până la comunități, școli, părinți, ONG-uri și societatea civilă – ar trebui să fie conduse de principii sănătoase, dialog constructiv și viziuni comune. Reiterez ideea că educația tinerilor este responsabilitatea reală, a întregii națiuni!

În ceea ce ne privește, la Școala de Valori, vom continua să ne încurajăm beneficiarii să învețe, să-i ghidăm în procesul de modelare a comportamentului prin cursuri de pregătire pentru învățarea, respectiv predarea hibridă. În același timp, vom căuta să asigurăm o punte de legătură între corporațiile, instituțiile, societatea civilă și școlile cu care lucrăm. În plus, vom face astfel încât să lucrăm împreună cu alte ONG-uri care pot produce valoare reală, de foarte bună calitate, educației actuale, chiar dacă de cele mai multe ori în anonimat.

„Bătălia” Școlii de Valori, pe care ne-am asumat-o începând cu 2021 pentru viitor, presupune contribuția noastră directă în ecosistemul educațional românesc care are nevoie de ceea ce pare că pandemia a luat dar a și adus… Vom continua suportul pro-bono, în anumite limite, prin inițiative care conduc la modernizarea educației și pregătirea profesorilor pentru a reînvăța arta predării din 3 perspective: curriculum axat pe tehnologiile digitale, abordarea deliberată și variată a proiectării metodologiei centrate pe elev, precum și utilizarea personală și la clasă a tehnologiei. Totodată, pentru a ne asigura sustenabilitatea de care avem nevoie pentru a merge înainte vom căută să ne dezvoltăm competențele oamenilor și colaboratorilor noștri, să îmbunătățim parteneriatele cu corporațiile și IMM-urile, să continuăm să lucrăm colaborativ cu alte ONG-uri educaționale și să lansăm o serie de soluții educaționale care să ne pună constant față în față cu beneficiarul direct.

Mai rămâne doar chestiunea cash-ului care să ne permită aceste inițiative îndrăznețe. 🙂

Cred însă că această chestiune ar putea fi soluționată cu ușurință, prin sponsorizare, în parteneriat cu companiile și corporațiile care sunt interesate să aibă un impact real asupra comunităților și societății în care acestea își desfășoară activitatea.

Oricine consideră că poate contribui ne-ar plăcea să ne contacteze. Sunt sigură că putem fi parteneri potriviți! Mulțumesc anticipat.

Bani. Ce vă spune acest cuvânt?

Silvia Bogdan: Banii… degeaba îi ai dacă nu știi să-i administrezi și dacă nu înveți să-i faci să lucreze pentru tine, pentru întreaga ta viață.

Am să continui pe temă educațională, pentru că sunt autorul conținutului educațional al Școlii de Bani a BCR (SEIF – Strategii eficiente pentru Independență Financiară și Modul Investițional – Noțiuni Fundamentale în Investiții Inteligente; pentru adulți, adolescenți și Young professionals). 🙂

Pentru a înțelege cum funcționează conceptul de bunăstare personală și cum se răsfrânge aceasta asupra oamenilor din jur, este important ca fiecare dintre noi să învățăm cum să ne creăm premize folosindu-ne și de bani, pe întreaga perioadă a vieții noastre.

Creșterea nivelului de educație financiară este, în opinia majorității specialiștilor, un obiectiv major și imediat pentru toți contributorii ecosistemului financiar. Aceasta mai ales în condițiile actuale când în România doar 22% dintre cetățeni sunt considerați educați financiar, țara noastră ocupând astfel ultimul loc din Europa.

Oamenii cu venituri reduse și nivel scăzut de educație tind să aibă rate scăzute de economisire. Acest aspect creează un ciclu vicios de investiții reduse, venituri mici, lipsă de fonduri de rezervă și economii insuficiente. Pentru a-ți crește ratele de sporire a veniturilor este necesară creșterea economiilor proprii. Economiile mai mari creează un cerc virtuos de creștere auto-susținută a veniturilor și automat, creșterea nivelului de trai al familiilor.

Îndrăznesc să afirm că acesta este un subiect extrem de important care poate fi temă pentru reflecție personală pentru fiecare individ preocupat de bunăstarea personală și a familiei sale pe întreaga perioadă a vieții sale.