La inceput, presedintele Traian Basescu a dorit sa isi sarbatoreasca ziua de nastere, pe 4 noiembrie, pe podul de la Maracineni, luat de ape la ultimele inundatii. Apoi, intr-un acces de zel si pentru a nu lasa mass-media fara stiri, premierul Calin Popescu Tariceanu a vizitat santierul podului pentru a explica inginerilor cate camioane sunt necesare pentru a face treaba. Dupa toate vizitele oficiale intens mediatizate si hei-rup-ul declansat cu respectivele ocazii, urmatorile ploi au inundat de tot santierul.
Podul de la Maracineni devine, astfel, un simbol pentru felul in care se desfasoara lucrurile in Romania. Desi vorbim foarte mult despre lucrurile care trebuie facute, nu se intampla nimic. Toata lumea este de acord ca ne trebuie drumuri, dar nu s-a inceput un kilometru nou de autostrada, pentru ca ministrul de resort negociaza de cateva luni cu Bechtel un contract deja semnat. stim bine ca avem nevoie de cateva zeci de mii de case in urmatorii ani, dar Agentia pentru Locuinte este blocata in discutii privind strategia. Ultimele inundatii au scos la iveala haosul din domeniul imbunatatirilor funciare si, totusi, in afara de elanul revolutionar si de eforturile laudabile ale unor organizatii private, nu s-a intamplat absolut nimic. In plus, atunci cand se incepe, in final, vreun proiect, el este dubios sau atat de prost conceput incat se darama la prima adiere de vant.
Oare traim, administratie si populatie in doua lumi paralele? Oare suntem atat de lipsiti de responsabilitate incat avem nevoie de televiziune si de presedinte pentru a ridica un amarat de pod? In trei ani, Franta a construit cel mai lung pod suspendat din lume, Millau Viaduct: are o lungime de 2,4 kilometri si o inaltime de 270 de metri si a costat 400 de milioane de euro. Podul de la Maracineni, o lucrare infinit mai simpla, pare, daca asculti declaratiile si vezi bultinele de stiri, o constructie de rara complexitate, care se va termina, probabil, mult mai tarziu decat luna septembrie a acestui an.
Daca exista vreo problema majora in Romania, ea se numeste lipsa de responsabilitate. Constructorii nu-si respecta termenele si bugetele. Companiile nu-si achita la timp obligatiile fata de parteneri sau buget. Primarii nu-si respecta concetatenii, iar functionarii de rang inalt nu-si respecta obligatiile. Cetatenii uita, desi in numar mult mai mic, sa-si achite obligatiile. Ministrii si partidele care ii sustin uita promisiunile din programele de guvernare. Practic, lipsa de responsabilitate este cea mai grava boala care doboara Romania. In mod normal, daca termenele nu se respecta la Maracineni, constructorul trebuie penalizat si, eventual, concediat. Atunci cand vizitele de nivel inalt sunt necesare pentru respectarea angajamentelor, cineva trebuie dat afara.
