Cazul Simonei Halep ridică semne de întrebare în presa internațională
Dacă examinăm atent presa internațională și analizăm comentariile obiective, lipsite de influența emoțională, vom observa că acest caz al Simonei Halep ridică semne serioase de întrebare.
Deciziile contradictorii ale Sport Resolutions și Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne – prima cu o suspendare de 4 ani, cea de-a doua redusă la 9 luni – par să nu aibă o coerență clară. Aceste verdicte vin în urma examinării acelorași probe, dar interpretate în mod complet diferit de cele două instanțe sportive.
Această situație paradoxală subliniază încă o dată suspiciunile că, în sportul de performanță, eforturile reale de combatere a dopajului sunt neglijate. Deși uneori apar cazuri extrem de mediatizate, precum cel al Simonei Halep, rezultatul final a fost unul favorabil pentru sportiva acuzată, la un moment dat, de dopaj sanguin.
Presa canadiană, reacție acidă după ce Simona Halep a revenit în circuitul profesionist
Este vorba despre o infracțiune de o gravitate extraordinară, care, în cele din urmă, la TAS, a fost pur și simplu ignorată. Plecând de la această premisă, editorialistul Cathal Kelly a publicat un editorial acid în publicația canadiană „The Globe and Mail„.
Acesta a solicitat eliminarea testelor antidoping din sport. Kelly a argumentat că aceasta ar aduce liniște tuturor părților implicate.
„Nu puneți întrebări dure și încercați să nu vă consumați prea tare. Dopajul continuă fără nicio rușine“, a scris el.
În partea introductivă, Cathal Kelly dă un exemplu din fotbalul american.
„V-ați uitat vreodată la un meci din NFL? Are vreo logică pentru voi faptul că niște bărbați de 124 de kilograme fiecare aleargă de parcă ar fi niște sprinteri? Și că doar 0,5% dintre ei sunt prinși folosind substanțe interzise? Normal că nu există nicio logică. Dar NFL a descoperit soluția la această problemă: nu pune întrebări grele! Hocheiul, baschetul și fotbalul (n.r. – varianta europeană) – de fapt, toate sporturile în care se învârt sume grele – au adoptat aceeași abordare“, este primul fragment al editorialului.
„Chiar și așa, din când în când, un aiurit, care nu înțelege cum <<funcționează>> sistemul e prins. Și transformat într-un exemplu pentru a demonstra că testarea funcționează. Dar cei mai mulți sportivi înțeleg cum funcționează acest joc. Apoi, avem sporturile olimpice. Care au adăugat un strat la această mascaradă. Testează mai mult de ochii lumii. Dar plasa în care cad trișorii e lăsată larg deschisă. Iar cei care dau din coate suficient de mult scapă“, a continuat Kelly.
Ulterior, jurnalistul canadian se referă la Simona Halep.
„Fosta ocupantă a locului 1 mondial a fost suspendată 4 ani. Păcatele ei: test pozitiv pentru o substanță interzisă și valori anormale în pașaportul ei biologic. La fel ca toți cei care ajung într-o asemenea situație, Halep n-a fost doar supărată. A fost furioasă!
A existat vreodată un sportiv prins care să-și ridice mâna și să zică: <<Mi-au dat niște pastile și le-am luat“? Pentru că o asemenea reacție ar fi mult mai aproape de adevăr. Dar ce se întâmplă de fapt e că, atunci când un sportiv e prins, el pretinde că e mai mult decât curat. Și că își face cruce, numai când trece prin raionul de medicamente pentru răceală și gripă într-o farmacie“, a scris editorialistul.
Suspendarea Simonei Halep, un mesaj pentru celelalte jucătoare din circuit
Cathal Kelly și-a exprimat punctul de vedere cu privire la reducerea suspendării impuse Simonei Halep după apelul la TAS:
„S-a ajuns la concluzia că Halep n-a intenționat să folosească substanța interzisă care a fost depistată în organismul ei. Și că nu intenționa să mai joace pentru restul sezonului, când a avut valorile anormale din testul de sânge (n.r. – din cauza operației la nas). Altfel spus, Halep a făcut tot ce trebuia ca să fie suspendată. Dar oamenii care au luat decizia în cazul ei au considerat că ea și-a învățat lecția și i-au dat o suspendare redusă.
Halep și echipa ei au catalogat decizia TAS drept o victorie. Dar, în niciun moment, decizia TAS nu o prezintă pe Halep drept nevinovată. Și, totuși, de ce Simona a fost suspendată 4 ani, dacă voiam să ajungem aici? Singura explicație plauzibilă e că s-a dorit transmiterea unui mesaj, că s-a dorit ca Halep, dar și colegele ei din circuit care au urmărit cazul, să fie speriate. E o abordare încercată și în trecut și care a eșuat de fiecare dată în sportul de performanță“.
Cathal Kelly concluzionează că ar trebui eliminate testele antidoping
Iar concluzia jurnalistului canadian a fost una extrem de dură. Potrivit lui Cathal Kelly, este imposibil să existe toleranță zero în ceea ce privește cazurile de dopaj. Astfel, singura soluție logică ar fi eliminarea testelor antidoping, susține el.
„Sunt un milion de motive pentru care sportivii folosesc substanțe interzise. Iar de acum există și un milion de scuze: <<din greșeală, am luat medicamentul care nu trebuia>>, <<am mâncat ceva stricat>>, <<am făcut sex cu cineva care se dopase>>.
Dacă urmează să acceptăm astfel de scuze, atunci haideți să acceptăm orice. Dar, realist vorbind, singura cale în lupta antidoping e să avem toleranță zero. Dar așa ceva n-a fost niciodată posibil. Lumea sportului de performanță știe treaba asta, doar că nu o poate spune în gura mare. De aceea, competițiile cu adevărat deștepte au renunțat demult să încerce identificarea trișorilor și nici nu mai vorbesc despre acest subiect. În acest context, soluția logică ar fi să renunțăm definitiv la testele antidoping. Dar, cu o asemenea abordare, am recunoaște un adevăr.
De aceea, testarea, așa cum se face acum, continuă. Iar tenisul merge și mai departe pe această scară a ipocriziei și pretinde că nimeni n-ar trebui să se dopeze. Chiar și cei care se dopează. Și pentru că nu reușesc să-și păstreze sancțiunile dictate, cei de la tenis au o singură armă în această luptă: umilirea celor prinși.
Doar că, de fiecare dată când urmărești un spectacol ieftin de acest gen, derularea evenimentelor e identică: umilire, negarea acuzațiilor, negociere și achitare. Vi se pare că vreun sportiv dopat se simte rușinat după o astfel de poveste?“, a conchis editorialistul.
