Este numită „boala cu o mie de feţe”. Boala Lyme este cea mai răspândită boală transmisă de căpușe. Cele mai multe mușcături de capușă sunt inofensive și nu e nevoie de un tratament medical. Dar căpușele de căprioară sau de lemn pot fi purtătoare de germeni care cauzează boli grave precum Boala Lyme sau febra Rocky Mountain.
În ultimii ani, medicul Christine Hammond a constatat că unii dintre pacienții săi care aveau depresii severe, anxietate și tulburări de gândire, și chiar paranoia și halucinații grave, nu sufereau de probleme ale creierului, așa cum s-ar fi crezut, ci aveau boala Lyme, care afectează multe persoane din America.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) raportează că, anual, în SUA, se înregistrează aproximativ 30.000 de cazuri de îmbolnăviri cu Lyme, însă numărul celor mușcați de căpușe ajunge la aproape jumătate de milion de oameni în fiecare an, scrie Discovermagazine.
Deși simptomele tipice bolii Lyme sunt erupțiile cutanate, oboseala, durerile de cap și febra, care se pot trata cu antibiotice în câteva săptămâni, unii pacienți pot avea simptome psihice și psihologice
care le pot afecta funcționarea normală chiar și după ce infecția a trecut.
Diagnosticarea greșită a simptomelor cronice
În aceste cazuri, fie medicii au dat un diagnostic greșit, fie au spus că pacientul este psihosomatic. Hammond spune că s-a confruntat cu ambele situații. ”Există multe informații despre boala Lyme și despre modul în care afectează oamenii din punct de vedere mental sau psihologic”, spune Hammond, care crede că oamenii se lasă prea ușor convinși de primul diagnostic.
Simptomele Lyme, similare cu cele din Manualul de diagnostic al tulburărilor mintale
În timp ce unii pacienți au venit la ea deja diagnosticați cu Lyme, alții au devenit pacienții săi după ce au primit diagnostice greșite. Astfel, unul dintre pacienți a primit un diagnostic de fibromialgie, în timp ce altuia i s-a spus că are Alzheimer și a început să primească tratament. A existat și un alt caz, despre care Hammond a scris încă din 2019, care suferea de anxietate, depresie și ceață cerebrală. Medicul nu i-a putut da un diagnostic concludent și a etichetat pacientul ca fiind psihosomatic.
Când Hammond a analizat pacienții cu boala Lyme, a fost surprinsă să observe simptome psihologice ale acestora care erau similare cu tulburările descrise în ”Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale”.
De aceea, Hammond își încurajează frecvent pacienții să facă teste neurologice suplimentare, mai ales dacă simptomele nu dispar cu ajutorul medicamentelor. Mulți dintre ei au făcut asta și au descoperit că, în ciuda unor diagnostice precum Alzheimer, de fapt aveau boala Lyme. Odată diagnosticate și tratate corespunzător, problemele lor mentale s-au îmbunătățit, chiar dacă simptomele fizice nu.