“În momentul de faţă, institutele de cercetare din agricultură au un volum mare de datorii către stat, de o mie de miliarde lei vechi, din care jumătate sunt dobânzi şi penalizări. Practic, dacă achităm din datorii se reduce din dobânzi nu din datoria care a generat aceste penalităţi”, a spus Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Siseşti”.
În opinia acestuia, aprobarea proiectului de lege care reglementează reorganizarea institutelor de cercetare, modalitatea de finanţare, inclusiv de la bugetul de stat, dar şi patrimoniul şi eşalonarea datoriilor acestora ar putea fi o soluţie de redresare pentru cercetarea românească din agricultură.
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a dat asigurări că va fi adoptată legea privind reeşalonarea datoriilor institutelor de cercetare. “Este în Parlament un proiect de lege în acest sens şi în baza lui datoriile de bază ale institutelor vor fi reeşalonate pentru cinci ani”, a spus Tabără.
Statul nu a mai organizat licitaţii pentru institutele de crecetare
România este singura ţară din Europa în care institutele de cercetare din agricultură se finanţează numai din venituri proprii, a precizat Sin.
“Nicăieri în Europa nu mai găsim o finanţare ca la noi. Peste tot se alocă o sumă de la buget pentru cercetarea ştiinţifică, dar în România aceste institute de cercetare se finanţează doar din venituri proprii sau din proiecte de cercetare câştigate prin licitaţie”, a arătat Sin.
Acesta a subliniat că, în ultimii doi ani, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cel al Agriculturii nu au mai organizat nicio licitaţie pentru institutele de cercetare.
“Practic nu există niciun proiect iniţiat în ultimii doi ani pentru a fi finanţat. Şi proiectelor mai vechi, de acum 3-4 ani, li s-a redus drastic finanţarea, deşi contractele sunt încheiate pe anumite sume. Nu mai ai suma pe care s-a încheiat contractul, ci cu 70% mai puţin, pe motiv că nu sunt bani”, a spus Sin.
De asemenea, preşedintele ASAS a mai menţionat că unităţile de cercetare au făcut cheltuieli, luând împrumuturi pe care ulterior nu le-au putut achita.
“Au fost achiziţionate din împrumuturi aparatură de laborator, potrivit contractelor, dar pe care institutele nu au mai putut să le mai plătească. Sunt probleme chiar şi în instanţă cu cei care au furnizat aparatura şi nu au primit banii. De asemenea, sunt situaţii în care cercetătorii nu şi-au mai luat salariile de câteva luni”, a spus preşedintele ASAS.
La ora actuală, cercetarea românească este utilizată în agricultură, în special pentru cereale, pomicultură şi viticultură.
“80% din suprafaţa cu grâu din România este însămânţată cu soiuri româneşti care s-au dovedit mai bune, mai productive şi rezistente la secetă comparativ cu soiurile străine”, a mai adăugat Gheorghe Sin.
La rândul său, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a arătat că Legea cercetării, la care se lucrează de patru ani, va trece săptămânile viitoare de Parlament.