Legea salarizării mai este unitară doar în titlu, pentru că, de fapt, ea produce mari dezechilibre. Sindicatele spun că dispare ideea de echilibru între sectoarele bugetare.

„Prin legea, în această formă, se încalcă principiul echităţii, pentru că omul nu mai este plătit în funcţie de nivelul de pregătire, experienţă sau eficienţă. Practic, în legea 284 din 2010 – vechea lege a salarizării – erau rezolvate şi create conexiunile între diferite sectoare. Problema este că noua lege a salarizării, ce se află acum în Parlament, distruge ideea de grilă şi, în consecinţă şi echilibrele. Vorbim doar de o sumă de salarizări diferite, cu grile diferite unele de altele, pe familii ocupaţionale diferite“ a explicat Dumitru Costin, preşedinte al Blocului Naţional Sindical.

Iar exemplele sunt cu atât mai concludente, cu cât au de suferit mai ales cei care au studiat ani de zile şi s-au specializat pe funcţia pe care se află acum. „Când vorbim de echitate intersectorială, este o harababură. Un exemplu în domeniul sănătăţii şi unul din administraţie: o infirmieră are un coeficient mai mare decât un consilier gradul I cu studii superioare din domeniul administraţiei publice centrale. Iar legea salarizării este plină de astfel de nedreptăţi.  Ce vom obţine? Vom obţine o învrăjbire a bugetarilor, pentru a nu exista unitate şi putere de luptă comună împotriva deciziilor majorităţii parlamentare“, a declarat Bogdan Hossu, preşedinte al CNS Cartel Alfa.

Puterea merge la primari Problema semnalată de revista Capital în urmă cu două luni legată de salarizarea personalului din administraţia publică locală se acutizează. Asistăm la introducerea unei teze noi, extrem de periculoase, pe baza căreia, salarizarea în unităţile administrativ-teritoriale va fi discreţionară şi la mâna politicului. Şi asta pentru că şeful, respectiv primarul sau preşedintele de consiliu judeţean stabileşte ierarhiile, grilele, neexistând departajări pentru angajaţii din adminsitraţia publică locală în actuzala lege.

„În condiţiile acestea se stimulerază copruţia la nivel local, nepotismul, controlul absolut asupra deciziilor luate de angajaţi. Şi veţi auzi de noi scandaluri în teritoriu, servicii de mai proastă calitate. Şi ne întrebăm: cine va face grilele, cum, cu ce transparenţă? Înţelegem că există nevoia de descentralizare, de autonomie a autorităţii locale, dar, de fapt, vom asista la o bantustanizare, având în vedere baroniada din ţara noastră“, a avertizat Dumitru Costin, preşedinte al BNS. Sindicatele încă mai speră în introducerea unor matrice clare, care să normeze modul de stabilire al grilelor. Şi asta în funcţie dimensiunile similare sau cu un anumit număr de oameni al diferitelor tipuri de localităţi. Riscul, avertizează sindicatele, este ca, în următorii anii, anumite UAT-uri să devină nefuncţionale, pentru că nu există o organigramă minimă.

 

„Libertatea absolută la UAT-uri este extrem de periculoasă. Aşa cum a arătat Curtea de Conturi, asistăm deja la un dezmăţ în colectarea taxelor şi impozitelor locale în teritoriu. S-au găsit unităţi administrativ-teritoriale unde sumele din taxele locale au fost pur şi simplu devalizate. Imaginaţi-vă ce va urma, dacă un primar penal va avea mână practic liberă la creat grile cum îi convine lui“, a subliniat Bogdan Hossu. Problema semnalată de sindicate mai atinge şi lipsa, din lege, a componentei de negociere prin reprezentanţi ai angajaţilor.

„Nici măcar nu îi lasă pe angajaţii din administraţie să negocieze. Ok, nu li se dă o grilă, dar totul miroase a şmecherie, pentru că nu se spune un lucru foarte important: primarii nu au studii sau experienţă în resurse umane sau chiar în management. Cum ştie primarul să facă distincţiile în grilă. Adică, dacă el stabileşte salariile, atunci şi lui ar trebui să îi fie stabilit salariul de cineva. Consilierii ar trebui să voteze inclusiv venitul primarului. Vom asista la un nou episod de sclavagism modern, în care edilul va deveni un dictator local. Ce vedem noi aici? Vedem cum Ministrul Muncii, cu trecut de edil, le rezolvă problemele, între ghilimele, primarilor din teritoriu, probleme cu care s-a confruntat dumneaei cât a fost primar la Craiova“, a spus Bogdan Hossu, preşedintel al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Cartel Alfa.