Propunerea sindicatelor pentru salariul minim pe economie aferent anului 2017 este de 1.450 de lei, începând de la 1 ianuarie, a declarat miercuri preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, după întâlnirea cu reprezentanţii patronatelor.
Acesta a precizat că partea patronală nu a venit cu o propunere unitară, iar discuţiile vor fi reluate vineri.
"Partea sindicală şi-a făcut lecţiile, a venit pregătită, a transmis un singur mesaj. Propunerea noastră este de 1.450 de lei de la 1 ianuarie", a spus Dumitru Costin.
"Partea patronală a venit cântând pe mai multe voci. Adică nu a avut un punct de vedere unitar. Fiecare ne-a transmis altceva. ACPR-ul (Alianţa Confederaţiilor Patronale din România n.r.) nu ne-a comunicat absolut nicio cifră. Consiliul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii ne-a avansat propunerea de a discuta despre un salariu minim, undeva de la 1 mai, adică creştere zero a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie. Concordia a propus o creştere a salariului minim de la 1.250 la 1.300 de lei", a menționat liderul sindical.
Potrivit sursei citate, vineri urmează să aibă loc o nouă rundă de discuţii după ce partea patronală va avea o propunere unitară.
"Noi, ca parte sindicala, suntem obişnuiţi cu strategii de negociere de acest fel, dar în momentul în care fiecare susţine altceva, i-am rugat frumos, faceţi-vă lecţiile acasă şi veniţi cu un singur punct de vedere, pe care să îl susţineţi ca parte patronală", a afirmat Dumitru Costin.
De asemenea, liderul sindical susţine că în cazul în care partea patronală va cere sindicatelor să facă "un pas înapoi", atunci sindicatele vor propune o creştere mai mică, dar vor cere indexarea deducerilor salariale.
Reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor s-au întâlnit, miercuri, de la ora 10:00, la Direcţia Dialog Social a Ministerului Muncii, pentru a discuta valoarea salariului minim pentru 2017.
Curtea Constituţională a României a amânat miercuri pentru 14 decembrie discutarea celor două sesizări depuse de PNL şi de Guvern referitoare la legea care modifică ordonanţa privind salarizarea bugetarilor.
"S-a amânat pe 14 decembrie pentru aprofundarea studierii dosarelor. S-au depus rapoartele abia ieri (n.r. marţi) şi n-am avut timp noi, judecătorii, să le vedem şi e nevoie de o aprofundare care să ducă la o soluţie corectă", a declarat, miercuri, preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
El a precizat că dosarul se va conexa, cel mai probabil, cu cel privind legea referitoare la eliminarea a 102 taxe.
O obiecţie de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost formulată de 65 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al PNL, iar cealaltă de Guvern.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 7 noiembrie, OUG 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educaţie şi Sănătate în medie cu 15%.
Premierul Dacian Cioloş a anunţat, ulterior, că Guvernul este nevoit să ceară un control de constituţionalitate în cazul legii adoptate de Parlament. "Suntem nevoiţi să cerem un control de constituţionalitate a acestei legi care a fost adoptată şi vreau să fiu foarte clar: această solicitare de control de constituţionalitate vizează doar legea care modifică ordonanţa de urgenţă şi nu ordonanţa de urgenţă ca atare", preciza Cioloş pe 8 noiembrie.
Creşterile prevăzute în proiectul Legii salarizării unitare sunt în primul rând la salariile mai mici, în timp ce salariul premierului va scădea, a anunţat prim-ministrul Dacian Cioloş.
"Ne-am planificat o creştere începând de anul viitor până în 2021. În primii ani vor creşte mai mult salariile mici şi la urmă vor creşte puţin salariile mari, tocmai pentru a reechilibra şi a aduce echitate (…). Am văzut deja că, după ce s-a publicat proiectul de lege, se publică cât va câştiga preşedintele, premierul, miniştrii, secretari de stat, şamd. Nu cresc salariile, ba chiar la prim ministru va scădea salariul faţă de cât e acum, tocmai pentru a le aduce în grilă. Creşterile sunt în primul rând la salariile mai mici", a declarat premierul Cioloş, duminică, la Digi 24.
Întrebat ce impact bugetar va avea aplicarea acestei legi în 2017, Cioloş a răspuns: "Pe de o parte, avem ceea ce am decis prin ordonanţa de urgenţă 20, care înseamnă un impact de circa 2,6 miliarde de lei, (…) deci creşterile pentru medici sau pentru sistemul de sănătate, pentru profesori şi câteva reechilibrări în administraţie, la care de anul viitor (…) mai e vorba de încă un miliard şi ceva care s-ar adăuga (…). Important nu e atât cu cât creşti anul viitor, ci important e faptul că la sfârşit, în 2021, ajungem să aşezăm grilele".
AGERPRES