Legea salarizării rămâne la mâna parlamentarilor, potrivit ultimei decizii a Guvernului Grindeanu. Sindicatele se opun şi spun că discuțiile în comisiile parlamentare vor fi inutile, pentru că aceste comisii nu dispun de acces la bazele de date ale ministerelor sau de schemele de simulare ale diferitelor variante de salarizare disponibile la Finanțe. Analiza în comisii va aduce însă și ceva cu adevărat nou: prima negociere în public pe o lege a salarizării cu politicieni și sindicate la un loc. 

La acel moment, Legea 284 din 2010, respectiv prima variantă a Legii Salarizării Unitare realizată pe vremea guvernului condus de Emil Boc, a adus România în situația în care acum există adânci inechități salariale. Inechități care ar trebui, în mod legal, reglate prin mecanisme relativ simple. Unul dintre ele a fost normat chiar de Curtea Constituțională în decembrie 2016 și stabilea că salariile trebuie să urce până la nivelul celor mai consistente venituri aflate în plată.

„CCR stabilea clar anul trecut că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică, iar legea trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Ori acest principiu al ajustării salariului până la cel mai mare aflat acum în plată nu apare nicăieri, nici în slide-ul prezentat de Liviu Dragnea, nici în declarații asumate de coaliție“, spune Bogdan Hossu, președinte al CNS Cartel Alfa. Iar mișcarea guvernului îi va scoate pe unii lucrători la stat în stradă în mai puțin de două săptămâni. Primii sunt funcționarii publici. „Cu încălcarea deciziei CCR, prin această lege a salarizării, vor fi diminuări ale salariilor funcţionarilor publici. Este unul dintre motivele pentru care nu au pus legea în dezbatere publică: ar fi descoperit și alte categorii profesionale că vor fi, de fapt, penalizate de lege, şi nu avantajate.

Nu riscau guvernanţii proteste de amploare înainte de sărbători. Numai că, imediat după Paşti, noi vom declanșa acţiuni de protest“, a avertizat Sebastian Oprescu, președinte al Sindicatului Național al Func­ționarilor Publici.

 

Ce nu e bine

Greșeala structurală, identificată de sindicate, care vine să cultive nedreptățile vechii legi 284, este că legea salarizării marca PSD va fi aplicată prin intermediul unor legi speciale, de tranziție, votate în fiecare an, care urmează gradual să stabilească procentele de majorare anuale. „Legea nu oferă predictibilitate. Deși am avut angajamentul ministrului Muncii Lia Olguța Vasilescu vizavi de crearea unei legi care să ofere predictibilitate în următorii 4 ani, ne trezim acum că, de fapt, legea salarizării va fi segmentată și dependentă de alte legi, care nu știm cum vor arăta“, mai adaugă Hossu. Așa că, fără o lege cu adevărat unitară și care nu mai suportă sau permite ajustări anuale, spun reprezentanții angajaților, ne întoarcem la subiectivismul lucrătorilor de la resurse umane, care vor aplica legea așa cum se pricep. Și asta, în mod diferit, de la o instituție la alta, pe același sistem cultivat de tehnocrați anul trecut și care a dus la noi discrepanțe în ierarhia salarială.