Potrivit acestuia, toate sindicatele care fac parte din Federaţia Europeană a Medicilor Salariaţi (FEMS) vor solicita acest lucru guvernelor din ţările lor, după care vor merge cu această propunere la Comisia Europeană şi la Parlamentul European. 

"În ţările în care procentul din PIB (alocat sănătăţii – n. r.) este mai mic, mortalitatea este mai mare, iar speranţa de viaţă este mai mică. Făcându-se această cercetare, raportată la procentul din PIB per capita – pentru că sunt ţări care au populaţie mai mică şi un PIB mai mare sau un PIB mai mic, dar o populaţie mai mare – s-a constatat că dacă fiecare guvern din UE sau Europa ar aloca măcar 6,9% din PIB, am putea stopa fenomenul migraţiei, am putea creşte calitatea actului medical, am putea echilibra sistemele sanitare din Europa, pentru că se discută şi despre fenomenul migraţiei, care este un fenomen îngrijorător, mai ales în ţările Europei de Est, care rămân fără medici. Aşadar, 6,9% din PIB se consideră un procent minimal pentru alocarea pentru sănătate. Acest lucru a fost constatat şi am ajuns la concluzia că toate sindicatele din Federaţia Europeană vor anunţa acest lucru către guverne, printr-o conferinţă de presă, după care se va organiza o delegaţie şi vom merge cu această propunere la Comisia Europeană şi la Parlamentul European", a declarat Victor Eşanu. 

Acesta a făcut referire şi la salarizarea medicilor, în opinia sa un medic rezident trebuind să primească două salarii medii pe economie, iar un medic la vârful carierei să aibă trei salarii medii pe economie. 

"Pentru ca în ţările din Europa de Est – că sunt ţări ca România, Bulgaria, Cehia, Polonia, care sunt exportatoare de creiere – acest fenomen al migraţiei să fie stopat, s-a constatat că ar trebui salarizarea medicului să fie între 2 şi 3 salarii medii pe economie din ţara respectivă. Cu alte cuvinte, un medic începător, un rezident, ar trebui să înceapă cu două salarii medii, iar un medic în vârful carierei să ajungă la 3 salarii medii pe economie din ţara respectivă", consideră Eşanu. 

Liderul sindical a susţinut şi că orice lucrător trebuie să primească o zi liberă după 24 de ore de muncă sau o gardă de 24 de ore, el atrăgând atenţia asupra faptului că "un medic poate face greşeli dacă intră în sala de operaţie după o gardă de 24 de ore". 

"O altă solicitare a FEMS este cea care se referă la respectarea Directivei 88/2003. Vorbim despre directiva timpului de muncă, iar directiva spune clar că, după o tură de 24 de ore sau după o gardă de 24 de ore, orice lucrător trebuie să primească o zi liberă de 24 de ore. Într-adevăr, directiva se respectă destul de greu în toată Europa, aşa încât unele ţări au spus să modifice directiva, iar noi am avut o mişcare, anume să nu se modifice directiva, ci să se respecte, deoarece ţine de drepturile pacientului. Un medic, după 24 de ore de gardă, dacă intră din nou în sala de operaţie, din cauza oboselii este supus greşelilor. Deci, practic, este o directivă care apără interesele pacientului", a explicat Victor Eşanu. 

În altă ordine de idei, preşedintele CFSMR a mai solicitat modificarea de urgenţă a Legii malpraxisului. 

"Asigurarea de malpraxis în toată Europa este colectivă, din bani publici. Cu alte cuvinte, pentru cazurile de malpraxis, instituţia publică se asigură, şi nu medicul ori alt personal angajat, aşa cum se întâmplă la noi. Dacă se consideră că medicul a greşit, unitatea se întoarce împotriva acestuia în vederea recuperării prejudiciului. Această practică are în vedere în primul rând interesul pacientului, care poate fi despăgubit mai direct şi mai uşor. În consecinţă, solicităm modificarea de urgenţă a Legii malpraxisului şi a Legii 95/2006 pentru a putea armoniza legislaţia internă cu cea europeană în acest sens", a subliniat el, citat de Agerpres. 

În plus, Victor Eşanu a mai solicitat decontarea serviciilor farmaceutice de către Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate, modificarea normativelor Ministerului Sănătăţii cu specificarea clară a farmacistului ca parte integrantă a personalului medical şi salarizarea farmacistului 1:1 cu cea a medicului.

La rândul său, prezent la conferinţă, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a subliniat că România reprezintă prima sursă de migraţie în spaţiul european şi probabil situaţia nu se va schimba dacă politicile actuale vor continua, pentru că presiunea pe oamenii calificaţi va creşte