În aceeaşi licitaţie organizată de Christie's s-a vândut şi o operă a lui Alberto Giacometti care la preţul de 141,3 milioane dolari a devenit cea mai scumpă sculptură din lume. Analişti din piaţă pun escaladarea preţurilor operelor de artă pe seama dobânzilor zero şi a injecţiilor de lichiditate din partea băncilor centrale.
Opere de artă în valoare de 706 milioane dolari s-au vândut luni într-o licitaţie organizată de casa specializată Christie's şi a cărei protagoniste a fost opera "Femeile de la Alger" a lui Pablo Picasso, transmite Associated Press. Tabloul a fost vândut pentru 179,36 milioane dolari, depăşind vechiul record de 142,4 milioane dolari plătit în anul 2013 pentru lucrarea "Trei studii ale lui Lucian Freud" realizată de Francis Bacon.
Tot în licitaţia de luni s-a vândut şi cea mai scumpă sculptură din lume, realizată de artistul Alberto Giacometti, şi pentru care va fi achitată suma de 141,3 milioane dolari. Ambii cumpărători au ales să rămână anonimi. "Nu am lucrat niciodată cu două obiecte atât de frumoase", a declarat preşedintele global al Christie's, Jussi Pylkkanen.
Experţii văd valoarea de vânzare ca o interpretare din partea colecţionarilor de artă că aceste opere au valoare de investiţie. "Nu cred ca aceasta să se termine până când ratele de dobândă ar urca abrupt, ceea ce nu văd întâmplându-se în viitorul apropiat", a comentat Richard Feigen, dealer de artă.
Impresioniştii şi arta modernă rămân ţintele preferate de achiziţie întrucât operele "sunt frumoase, accesibile şi de o valoare dovedită", spune Sarah Lichtman, profesor de istorie a design-ului. "Cred că vom continua să îi vedem pe cei din lumea finanţelor căutând aceste lucrări ca şi când ar fi companii blue chip care vor plăti dividende în anii care vor urma", a adăugat aceasta.
O operă de artă a băncilor centrale
Avansul din ultimul timp al preţurilor imobiliarelor de lux şi operelor de artă este pus în legătură şi cu politica banilor ieftini de analişti din pieţele financiare. Injecţiile de lichiditate succesive ale băncilor centrale au creat o abundenţă de bani cu puţine debuşee de plasamente pe instrumente financiare cu randamente acceptabile. Dobânzile zero stimulează căutarea unor asemenea destinaţii alternative. Precedentul balon speculativ în artă din anii '70, este de asemenea pus în legătură cu politica monetară, fluxurile investitorilor fiind favorizate de inflaţia ridicată din ţările dezvoltate.
Licitaţiile cu valori mari pot fi o indicaţie pentru aceşti bani ieftini. Sean Corrigan de la Diapason Commodities foloseşte chiar evoluţia acţiunilor casei de licitaţii britanico-americane Sotheby's c un indicator pentru gradul de relaxare a politicii monetare şi ca semnal pentru bulele speculative. Cu cât acestei companii îi merge mai bine, cu atât este un semnal că în lume se aruncă cu banii pentru operele de artă, spune Corrigan. Acţiunile Sotheby's se tranzacţionează în prezent în jurul reperului de 45 dolari pe titlu, conform portalului Yahoo Finance, în zona maximelor consemnate anul trecut şi în 2007, înainte de criza financiară.