Sindromul pieţei întunecate

Sintagma „dark windows syndrome“ (sindromul ferestrelor întunecate) a fost lansată pentru a descrie situaţia clădirilor nou-construite, însă fără locatari. În Spania, existau zeci de astfel de imobile moderne şi nelocuite din cauza lipsei de clienţi, chiar înainte de apariţia crizei subprime. Criză ce a atins şi Marea Britanie, care s-a confruntat cu dezastrul băncii Northern Rock (supranumită Northern Wreck - epava) şi unde preţurile locuinţelor au scăzut cu 2

Sintagma „dark windows syndrome“ (sindromul ferestrelor întunecate) a fost lansată pentru a descrie situaţia clădirilor nou-construite, însă fără locatari. În Spania, existau zeci de astfel de imobile moderne şi nelocuite din cauza lipsei de clienţi, chiar înainte de apariţia crizei subprime. Criză ce a atins şi Marea Britanie, care s-a confruntat cu dezastrul băncii Northern Rock (supranumită Northern Wreck – epava) şi unde preţurile locuinţelor au scăzut cu 2,5%, nivel neatins din anii ‘90.

Dar blocuri fără ţipenie de locatari au apărut şi în România, atât din lipsa clienţilor suficient de puternici financiar, cât şi din cauza investitorilor speculativi, ce şi-au adjudecat mii de apartamente în aşteptarea creşterilor de preţuri. Numai că, aşa cum spune analistul FMI Juha Kahkonen, „este sigur că ceea ce urcă şi coboară“. Iar preţurile încep să scadă şi pe piaţa autohtonă. Deocamdată, la apartamentele vechi, după cum puteţi vedea într-un articol din acest număr al Capital, dar viitorul poate aduce surprize şi pe componenta nouă a pieţei rezidenţiale. Salariile sunt încă foarte mici, creditele au devenit scumpe, iar transparenţa pieţei imobiliare lipseşte aproape cu desăvârşire. Românii s-au cam săturat de visele strălucitoare vândute de dezvoltatori, iar creşterea gradului de neîncredere ar trebui să fie îngrijorător pentru jucătorii din piaţă.

BNR, care prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu a avertizat că nu avem niciun instrument real de raportare pentru stabilirea unor preţuri corecte, încearcă acum să construiască unul, cu sprijinul notarilor. Evaluatorii şi băncile au lansat, la rândul lor, astfel de iniţiative, destul de tardive dacă luăm în calcul nivelul la care au ajuns preţurile. Şi Consiliul Concurenţei a demarat o analiză a pieţei şi a tranzacţiilor, în încercarea de a asigura o mai mare transparenţă. În expectativă rămâne, oarecum surprinzător, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care ar trebui să deţină cele mai clare informaţii.

Este evident că cei interesaţi să facă profituri peste noapte au manipulat piaţa aşa cum le-a venit la îndemână. Acum, însă, tot ei s-ar putea trezi ignoraţi de potenţialii clienţi. Iar mult aşteptatele profituri vor rămâne încuiate între ferestrele întunecate ale caselor nelocuite.

Capital – Editia nr.15, data 16 aprilie 2008