Semn că regimul nu este pregătit pentru reconciliere, parlamentul sirian a votat joi o lege care deschide calea pentru realegerea preşedintelui Bashar al-Assad şi care exclude de facto opoziţia în exil de la următoarele alegeri prezidenţiale.

SUA au reacţionat vineri, exprimându-şi 'dezgustul' faţă de organizarea de alegeri prezidenţiale în Siria, unde preşedintele Assad are toate şansele de partea sa.

După 14 ani la conducerea ţării, preşedintele Assad nu şi-a anunţat încă oficial intenţia de a candida pentru al treilea mandat, dar a afirmat în ianuarie că are 'şanse mari' să facă acest lucru. Nu a fost anunţată nici o dată pentru scrutin, dar alegătorii urmează să fie convocaţi cu 60 – 90 de zile înainte de încheierea mandatului lui Assad, la 17 iulie.

Alegerile vor avea loc într-o ţară măcinată de război civil, de criză umanitară şi a cărei economie este la pământ. Revolta s-a declanşat la câteva săptămâni de la îndepărtarea de la putere a dictatorilor tunisieni şi egipteni prin adunări paşnice pe 15 şi 16 martie 2011 pentru a protesta împotriva arestării unor tineri acuzaţi că au desenat graffiti anti-regim.

În faţa unei reprimări nemiloase, revolta din Siria s-a militarizat începând din vară şi a devenit un război total în februarie 2012 când a fost bombardat oraşul Homs (centru). În trei ani, peste 146.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului, şi peste nouă milioane de persoane şi-au părăsit locuinţele, fiind cea mai numeroasă populaţie refugiată din lume, potrivit ONU.

Cel puţin un milion de copii sunt privaţi de ajutor umanitar, potrivit Unicef, şi peste 250.000 de sirieni sunt sub asediu, potrivit ONU, constrânşi să aleagă 'între foamete şi predare'.

Din primăvara anului 2013 şi după o serie de pierderi, regimul a trecut la contraatac cu sprijinul decisiv al mişcării şiite libaneze Hezbollah precum şi al combatanţilor şiiţi irakieni înrolaţi de trupe de elită iraniene. Opoziţia controlează o parte mai mare din teritoriul ţării, dar regimul deţine controlul în regiunile cel mai dens populate.

Regimul a preluat din nou controlul pe teren în faţa unei rebeliuni dezmembrate şi invadate de grupări jihadiste. Un război nemilos are loc din ianuarie 2014 între rebelii în majoritate islamişti şi ramura oficială a Al-Qaida în Siria, Frontul al-Nosra, şi jihadiştii din Statul islamic din Irak şi Levant (EIIL).

Dar nici unul dintre protagonişti – nici regimul sirian, susţinut de Rusia şi Iran, nici opoziţia înarmată de doi actori rivali, Arabia Saudită şi Qatarul – nu par să aibă mijloacele de a câştiga în plan militar.

'Luptele interne dintre rebeli i-au permis preşedintelui Assad să recâştige teritorii, dar aceste progrese nu sunt suficiente pentru a răsturna situaţia şi a-i permite să deţină controlul asupra întregii ţări', a subliniat Aron Lund, redactor şef al site-ului Syria in Crisis.

Şi în plan diplomatic se înregistrează un impas. Eşecul negocierilor de la Geneva, din ianuarie şi februarie, care pentru prima dată în trei ani de conflict au adus faţă în faţă reprezentanţi ai regimului şi ai opoziţiei, a făcut să dispară speranţele unei soluţionări diplomatice a conflictului, în pofida negărilor cancelariilor occidentale.

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon şi-a exprimat speranţa vineri că Moscova şi Teheranul vor face presiune asupra Damascului pentru reluarea negocierilor de pace. Dar îndepărtarea preşedintelui sirian, cerută de occidentali la începutul conflictului, nu se află clar pe agendă.

Parlamentul sirian a aprobat joi o lege electorală care permite teoretic, pentru prima dată de decenii, ca mai mulţi candidaţi să se prezinte la alegeri, în baza Constituţiei din 2012. Deşi acest text aboleşte supremaţia partidului Baas, la putere de o jumătate de secol, el împiedică de fapt membri ai opoziţiei în exil să se prezinte la alegeri, deoarece orice candidat trebuie 'să fi trăit în Siria timp de 10 ani fără întrerupere în momentul depunerii candidaturii'. Mediatorul internaţional Lakhdar Brahimi a apreciat că organizarea unilaterală de către regimul sirian de alegeri prezidenţiale ar submina negocierile de pace. Emisarul ONU şi-a atras vineri criticile puterii siriene care l-a acuzat că şi-a 'depăşit' rolul.

SURSA: Agerpres