Un întreprinzător a inventat un algoritm prin care generează semnale de trading pentru investitori, aceștia putându-și alege intrarea pe piață chiar ignorând știrile.
Mâinile la urechi faţă de orice ştire venită din piaţă şi decizii investiţionale în funcţie de o strategie bazată numai pe istoricul de tranzacţionare existent! Nu este ceva tocmai neobişnuit în pieţele financiare în care nu puţini investitori utilizează aproape exclusiv analiza tehnică, graficele fiind cele care le spun care ar fi momentele de cumpărare şi vânzare pe diverse instrumente tranzacţionabile. O abordare asemănătoare este oferită şi de Atomic Trading Concept, sistem de alerte pentru investitori care are la bază semnale de tranzacţionare generate exclusiv de calcule matematice. Cătălin Plăpcianu, cel care a inventat respectivul algoritm, preluat şi de Bloomberg Financial, nici nu are, de altfel, cunoştinţe bursiere foarte vaste. El îşi fundamentează sistemul de trading pe principiul legii conservării energiei şi pe geometria proiectivă conturată acum un veac şi jumătate de matematicianul elveţian Jakob Steiner.
Principiul pare simplu: o energie acumulată în trecut trebuie să se disipeze cândva în viitor. Un instrument financiar fie va scădea cu cinci dolari într-o unitate de timp, fie va scădea cu câte un dolar în cinci unităţi de timp. Descifrarea timpului este şi cheia algoritmului care poate fi generat după centralizarea a numai 100 de bare care să surprindă un istoric de tranzacţionare. Atât timp cât „toate elementele conştientului“ pot fi suprinse în formule matematice, cel care a dezvoltat sistemul de alerte nu este incomodat de faptul că ştie mai puţin despre ce stă în spatele unei mişcări bursiere sau a unei decizii investiţionale.
Până unde putem merge cu determinismul în pieţele financiare?
El este foarte convins de acurateţea sistemului său şi spune că este determinist. Ceasornicul pornit implacabil de Demiurg în viziunea filosofului de secol XVIII Leibniz este un model pentru interlocutorul nostru. Insistăm: în piaţă sunt multe variabile, mulţi actori, decizii neaşteptate, lucruri necunoscute. Plăpcianu este rezonabil şi admite: nu este total determinist; este vorba, până la urmă, tot despre probabilităţi. De fapt, chiar faptul că sistemul său plasează ordine de stop-loss ne spune acest lucru.
Ideea deterministă nu are, de altfel, un istoric foarte bun în pieţele financiare. Credinţa că prin formule matematice „epsilon-sigma, epsilon-sigma“, vei găsi calea spre câştigul sigur a fost adesea măturată pe bursele lumii. Unul dintre cele mai şocante cazuri este cel al laureaţilor Premiului Nobel pentru Economie din anul 1997, Myron S. Scholes şi Robert C. Merton. La numai câteva luni de la primirea distincţiei pentru „descoperirea unei noi metode de determinare a valorii detrivatelor“, compania de administrare a fondurilor fondată de ei, Long-Term Capital Management, se prăbuşea sub impactul crizei asiatice şi a falimentului Rusiei, cel mai grav şoc financiar de la Marea Depresiune a anilor ‘30 şi până în momentul respectiv.
Sistemul Atomic TC oferă două tipuri de semnale, în funcţie de o hiperbolă şi o descriere circulară. Platforma nu le redă grafic, dar alertele fixează punctele-pivot viitoare care marchează aceste traiectorii în funcţie de distribuţia energiei. L-am întrebat pe interlocutor dacă putem înrudi indicatorul său cu arcurile Gann. Ne-a spus sincer că nu ştie ce sunt acestea, însă prezentarea activităţii sale de pe portalul Sacred Science, pe care ne-a recomandat-o, chiar îl asociază ca fiind în linia legii vibraţiei, conturată în prima parte a secolului trecut de traderul american William Delbert Gann. Acelaşi material vorbeşte despre randamente anualizate de 100-300% (fără efect de levier), însă singurul istoric de tranzacţionare prezentat nouă este din anul 2011.
O prăbuşire a euro contemplată în timp real
Platforma arată profesional, însă mai are lucruri care trebuie perfectate, după cum ne-a spus chiar cel care o dezvoltă. Spre exemplu, furnizorul de date bursiere a ratat furnizarea unor „lumânări“ orare, ceea ce afecta acurateţea predicţiilor.
Fiind abonaţi pentru două săptămâni la sistemul Atomic TC, chiar am văzut în timp real confirmarea unei alerte. Căderea violentă a euro în raport cu dolarul SUA de marţea trecută a fost anticipată de hiperbola pentru graficul la 30 de minute. Semnalul a venit cu 51 de minute după miezul nopţii pentru intrare short la nivelul de 1,3157 dolari pentru un euro, într-o etapă de consolidare pe graficul la minut, în care, aparent, pe analiză tehnică de bază, nimic nu dădea un semnal de „spargere“. Abia după deschiderea şedinţei londoneze, cotaţia a căzut abrupt, cu 140 de pipşi, către nivelul de 1,116 dolari pentru un euro, pe fondul ştirilor legate de slăbirea indicatorului de încredere în economia Germaniei ZEW şi a comunicării de către Banca Centrală Europeană a faptului că până la vară va accelera ritmul de achiziţii de active financiare.
Ordinele de stop-loss oferite de Atomic TC – două atinse în intervalul în care l-am putut încerca – sunt însă destul de largi pentru a fi adecvate tranzacţionării intraday. Platforma este mai degrabă recomandabilă pentru cei care dispun de mai mulţi bani, pentru cei care intră cu fracţiuni de loturi sau pentru achiziţia de acţiuni fără efect de pârghie. La ora când redactam articolul, sistemul genera indicatorul pentru peste 70 de acţiuni din piaţa americană între care Alcoa, Facebook, Netflix, Hewlett-Packard, Kraft-Foods, Mastercard etc.
Erezie împotriva înţelepciunii din lumea bursieră
Plăpcianu are încredere foarte mare în sistemul său. Cât de mare? Suficient cât să spună că la o intrare în poziţie nu se mai uită la nimic altceva decât la hiperbola sa. Nu vrea informaţii suplimentare, nici de ordin fundamental şi nici de analiză tehnică. O contrazicere a tot ce ştim că este înţelepciune în pieţele financiare. Am fost surprinşi de atitudinea intransigentă care vine, probabil, atât din tinereţea sa, cât şi din faptul că nu este decât la început în contactele cu Bursa.
Ray Dalio, cel care la Bridgewater Associates are în administrare peste 122 miliarde dolari, spune că a fost preocupat în permanenţă să coopteze alături de el pe cei mai deştepţi oameni care izbutesc să găsească motive să nu fie de acord cu el în ceea ce priveşte deciziile investiţionale. „Până la urmă, când doi oameni sunt în dezacord, logica ne spune că unul dintre ei ar trebui să se înşele. De ce să nu vrei să te asiguri că nu eşti tu acela?“, zice managerul de fond.