Tot mai multe țări europene încep să investească masiv în sistemele agrivoltaice, atrase de beneficiile asigurate – creșterea randamentului culturilor, reducerea stresului termic pentru animale și obținerea de energie din surse regenerabile.
SolarPower Europe, cea mai mare asociație europeană din domeniul energiei solare, a publicat recent prima hartă a principalelor proiecte agrivoltaice dezvoltate pe Bătrânul continent. Harta inventariază peste 200 de proiecte din 10 țări europene, în care sistemele agrivoltaice au o capacitate cumulată de producție de 2,8 GW. România încă nu figurează printre acestea, însă lucrurile încep să se miște și la noi.
Sistemele agrivoltaice permit utilizarea terenurilor agricole atât pentru producția de energie solară, cât și pentru cultura plantelor. Există însă aplicații promițătoare și în zootehnie, scrie Infofinanciar.
Iar interesul este tot mai mare. Suedia a dezvoltat recent o tehnologie care permite identificarea terenurilor optime pentru astfel de proiecte. Conform primei evaluări la nivel național, publicate anul acesta, aproximativ 8,6% din suprafața țării (circa 38,5 kmp) permite utilizarea acestor sisteme. Pentru a obține randamentul maxim, specialiștii suedezi recomandă sistemele agrivoltaice fixe, montate pe verticală, cu module bifaciale. Analiza realizată arată că doar pășunile pot asigura o capacitate de 80 TWh/an. Și asta conservând 90% din producția potențială națională de iarbă.
Conceptul agrivoltaic a fost dezvoltat la începutul anilor ’80, de către Adolf Goetzberger, fondatorul Institutului Fraunhofer, și Armin Zastrow. Cei doi oameni de știință au demonstrat posibilitatea utilizării duale a suprafețelor de cultură fără a afecta dezvoltarea plantelor. Termenul de „agrivoltaic” a început să fie utilizat în 2011, însă este concurat de „agrisolar”, „agrifotovoltaic” sau „agri-PV”.
De-a lungul anilor, aplicațiile au devenit tot mai variate. La momentul actual există sistemele agrivoltaice intercalate între culturi, dar și cele înălțate deasupra acestora sau pășunilor, panouri bifaciale, sisteme mobile etc.
Sistemele agrivoltaice aduc beneficii multiple
Câștigurile asigurate de folosirea panourilor solare în agricultură nu constau însă doar în producerea de energie electrică, fără a afecta utilizarea terenurilor. Conform studiilor, sistemele agrivoltaice asigură o creștere a productivității culturilor prin reducerea pierderilor de umiditate din sol. Procentele diferă în funcție de nivelul de expunere, tipul solului, cultură, tehnologie etc. Însă, per total, se obține o scădere a necesarului de irigare, din cauza umbrei parțiale oferite de instalațiile fotovoltaice. Mai ales că noile tehnologii permit reutilizarea în circuitul agricol a apei folosite pentru curățarea panourilor solare, prin reciclare.
Studii recente au demonstrat că și animalele care pasc pe pășunile pe care sunt instalate sistemele agrivoltaice au un consum redus de apă. Sunt câștiguri importante în contextul în care încălzirea globală devine o problemă reală cu care se confruntă tot mai mulți fermieri.
La rândul ei, vegetația de sub panouri asigură o temperatură scăzută de operare pentru panouri – comparativ cu sistemele fotovoltaice tradiționale. Acest lucru permite obținerea unui randament mai bun al panourilor.
Conform estimărilor Institutului Fraunhofer, utilizarea combinată a terenurilor și sistemelor agrivoltaice poate asigura, teoretic, o creștere generală a eficienței suprafețelor exploatate de până la 186%. Rezultatul compensează pierderile de teren, rezultate în urma instalării sistemelor. Dar nu toate culturile permit utilizarea de astfel de sisteme. De aceea, este necesară alegerea cu atenție a acestora.
Se întâmplă și în România, dar…
În vara anului trecut, compania AgriCloud a anunțat lansarea unui proiect-pilot în colaborare cu Universitatea de Științe Agronomice din București (USAMV). Beneficiarii sunt două asociații de fermieri, care exploatează o suprafață cumulată de 4.000 de hectare în sud-estul țării, și șase podgorii din zona Valea Călugărească, care administrează 1.300 de hectare. Rezultatele urmărite a fi atinse în 2026 sunt generarea unei capacități totale de 650 MWh.
Există însă impedimente, încă, în adoptarea pe scară largă a acestui concept inovator la nivel local. Potrivit Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), există blocaje de ordin legislativ la nivelul Ministerului Agriculturii. Acestea afectează dezvoltarea de sisteme agrivoltaice pe pășuni, care însumează câteva milioane de hectare. O situație paradoxală în condițiile în care MADR a aprobat instalarea de astfel de sisteme încă din 2022.
Pe de altă parte, RPIA anunța anul trecut crearea unui grup de lucru pentru o inițiativă legislativă care să permită instalarea de sisteme agrivoltaice și pe terenuri destinate culturilor. Conform oficialilor MADR, la nivelul ministerului existau încă în martie 2024 două direcții care se ocupau de elaborarea normelor pentru proiectele agrivoltaice.
Dincolo de aspectele legale, componenta de finanțare reprezintă o barieră importantă. Costurile pentru sistemele agrivoltaice sunt considerabil mai mari decât a celor fotovoltaice clasice. Nu este vorba doar de panourile solare, deși cele cu două fețe sunt, evident, mai scumpe, ci și de instalație în sine – mai ales dacă se folosesc sisteme mobile –, rețeaua electrică, racordarea acesteia etc.
Apar tot mai multe proiecte interesante
Din acest motiv, accesarea finanțărilor europene este un facilitator important. Iar Bruxellesul manifestă un interes tot mai vizibil pentru astfel de proiecte. La finalul anului trecut, Comisia Europeană a aprobat un proiect agrivoltaic în valoare de 1,7 miliarde de euro, în Italia. Obiectivul constă în instalarea unei capacități totale de peste 1 GW, care să producă minim 1.300 GWh pe an.
Tot anul trecut și tot în Italia, Enel Green Power a anunțat demararea unui proiect agrivoltaic la Tarquinia. Acesta va genera aproximativ 280 GWh pe an. Proiectul folosește panouri fotovoltaice bifaciale montate pe sisteme mobile, care permit urmărirea deplasării soarelui.
Și Franța testează intensiv sistemele agrivoltaice în sectorul zootehnic. Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu a derulat un test pe o durată de doi ani pe o pășune pentru oi de 6 hectare din Saône-et-Loire. Iar concluzia a fost că panourile au redus stresul termic al animalelor și au favorizat o mai bună creștere a ierbii.
Tot în Franța, TSE Energy și o alianță de cooperative agricole au testat cultivarea de soia sub sistemele agrivoltaice. Rezultatele după prima recoltă sunt promițătoare. Producția a fost cu până la 25% mai mare în zonele umbrite de panouri. Temperaturile a fost mai scăzute cu 1,2 grade Celsius, iar pierderile de umiditate au scăzut cu 3,5%. Concomitent, sistemul agrivoltaic a generat 3,2 GWh pe an.
Sunt dovezi concrete care demonstrează că sistemele agrivoltaice generează câștiguri reale și consistente. În plus, fermierii pot contribui astfel la reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a consumului de apă și sprijini activ tranziția energetică.