Companiile farmaceutice pot cere în instanţă anularea ordonanţei privind introducerea sistemului „clawback”, aplicarea măsurii afectând atât industria, cât şi pacienţii, prin reducerea stocurilor de medicamente şi chiar prin dispariţia de pe piaţă a peste 30% din produse în 2010.

„Ordonanţa prevede aplicarea unei taxe suplimentare la veniturile producătorilor, fără justificare şi care este vulnerabilă din punct de vedere legal, ceea ce va duce foarte probabil la invalidarea ei în justiţie. Dacă, după epuizarea tuturor încercărilor de dialog, rezultatul este nul, singura variantă rămâne de a cere în instanţă anularea ordonanţei”, a declarat directorul general al Cegedim, Petru Crăciun.

Sistemul „clawback” funcţionează altfel în ţările dezvoltate

Guvernul a aprobat la începutul lunii octombrie o ordonanţă de urgenţă privind introducerea, începând cu 1 octombrie, a sistemului „clawback”, prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente care desfac produse pe piaţa românească trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor.

Crăciun a explicat că în ţările dezvoltate „clawback”-ul este un mecanism de siguranţă în cazul depăşirii bugetelor agreate de producători şi finanţatori şi se aplică „numai la ce depăşeşte bugetul iniţial şi este finanţat prin sistemul de rambursare”.

Riscuri prea mari

Oficialul Cegedim este de părere că aplicarea ordonanţei va avea ca efect atât reducerea numărului de companii farmaceutice, cât şi a numărului de produse disponibile pe piaţa românească, lucru care va afecta industria, dar mai ales pacienţii.

„Aceste riscuri sunt greu de cuantificat în această etapă, însă putem estima că în cazul companiilor cu vânzări anuale de peste cinci milioane de euro, respectiv 45 de companii, optimizarea portofoliului va impacta 10-20% din produsele existente. Pentru restul produselor a peste 230 companii, din care cea mai mare parte nu sunt prezente, ci sunt reprezentate pe piaţă, optimizarea portofoliului poate atinge 50% din produsele actuale”, este de părere Crăciun.

Astfel, circa 30% din cele 5.200 de medicamente existente pe piaţa locală, respectiv 1.500, vor dispărea de pe piaţă în 2010 sau vor fi disponibile în cantităţi insuficiente.

Efecte negative în lanţ

Reprezentantul Cegedim a atras atenţia că această ordonanţă se adaugă la alte câteva măsuri aplicate în perioada 2008-2009 de autorităţi care au avut un efect negativ asupra pieţei farmaceutice.

„Este de remarcat impactul negativ al măsurilor administrative de tip curs subevaluat în 2008 sau preţuri reduse administrativ în 2009 în evoluţia totalului zilelor de tratament utilizate în România. (…) Barierele administrative ridicate în ultima vreme împotriva companiilor farmaceutice au ca rezultat indiscutabil diminuarea atractivităţii şi competitivităţii pe această piaţă, ceea ce se va traduce în final într-un raport calitate-pret îndepartat de nevoile şi aşteptările pacienţilor din România”, a adăugat Crăciun.

Potrivit datelor Cegedim, zilele de tratament au scăzut în luna iunie cu 7,2%, respectiv, în ambulator 4,2% pe medicamentele pe baza de prescripţie şi cu 20,7% pe cele fără prescriptie, iar în spitale cu 10,6%.

Metoda de calcul al preţurilor, un alt duşman al pieţei

De asemenea, metoda de calcul al preţurilor produselor farmaceutice de uz uman de tipul „preţ minim european”, introdusă în luna aprilie de Ministerul Sănătăţii, a determinat scăderea disponibilităţii medicamentelor originale, prin amânarea lansării de noi produse şi dezvoltarea exportului paralel.

„Reducerea preţului la medicamentele generice la 65% din preţul medicamentului original va determina scăderea disponibilităţii lor, fiind totodată anti-concurenţială, în sensul acordării unui avantaj necuvenit de preţ produselor ieşite de sub patent. În plus, prelungirea termenelor de plată creşte costurile de operare ale distribuitorilor şi farmaciilor cu peste 5%, în condiţii de marje fixate prin lege, iar jucătorii de talie mică şi mijlocie sunt expuşi falimentului. Peste 25% din farmacii riscă să se închidă în această situaţie”, consideră reprezentantul Cegedim.

Crăciun a arătat că preţurile la medicamente au fost „în sens istoric sensibil mai mici în ţara noastră faţă de Europa”, mai exact peste 40% din medicamentele pe bază de prescripţie au fost înregistrate direct la preţul cel mai mic european, iar aproape 50% au fost doar puţin peste acest nivel, în multe cazuri rezultatul unor contracte cost-volum.

„Preţurile la producător nu au crescut o perioadă mare de timp, au apărut mai multe medicamente noi, care în majoritate aveau un preţ mai mare decât cele existente. La aceasta se adaugă faptul că 80% din medicamente sunt din import, iar în perioadele de devalorizare preţul creşte în monedă locală, în timp ce în monedă forte este constant”, a explicat directorul general Cegedim.

România, codaşa UE

România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile publice şi private pentru sănătate pe cap de locuitor, de 473 dolari, media europeană fiind de peste 3.500 dolari, potrivit datelor furnizate de Cegedim. De asemenea, costurile totale pentru medicamente pe cap de locuitor se ridică la 104 dolari, faţă de media europeană de 600 dolari.

Acelaşi studiu arată că Romania nu cheltuie anormal de mult pe medicamente din total cheltuieli pe sănătate, respectiv 22,3%, puţin peste media Europei Centrale şi de Est, de 20,9%.

„Este adevărat că în ultimii ani balanţa comercială este dezechilibrată pe medicamente, însă acest lucru nu este specific numai României, dimpotrivă, aceeaşi situaţie se înregistrează la nivelul întregii Europe Centrale şi de Est. Soluţia echilibrării balanţei nu este însă limitarea arbitrară a importurilor, ci luarea unor măsuri pentru încurajarea producţiei locale şi a exportului de medicamente”, a mai spus Crăciun.

Grupul francez Cegedim furnizează la nivel mondial date şi servicii de marketing şi vânzări pentru industria farmaceutică, având o cifră de afaceri de peste un miliard dolari şi circa 8.000 de angajaţi.

În România, cota de piaţă a companiei în sectorul pe care activează este de 80%, potrivit datelor Cegedim. Principalul competitor este IMS Health.

Cegedim România a raportat în 2008 o creştere a cifrei de afaceri de 5%, la 4,9 milioane euro, pe fondul creşterii portofoliului de clienţi şi de servicii.

SURSA: Mediafax

DETALII:
Citeşte şi Sistemul „clawback” scade profitul Roche România cu 11%

Citeşte şi Farmaciile, în curând în imposibilitatea de a livra medicamente gratuite sau compensate