Primii „decreţei” încep să iasă la pensie în 2025, iar sistemul de pensii riscă să intre în colaps
Problemele demografice ale României se intensifică, iar pensionarea generației celor cunoscuți drept „decreței” aduce provocări majore pentru sistemul public de pensii. Consecințele unei politici demografice din perioada comunistă devin din ce în ce mai evidente, pe măsură ce acești oameni ajung la vârsta de pensionare, iar cheltuielile sociale cresc alarmant.
Decretul 770, emis în 1966 de Nicolae Ceaușescu, a interzis avorturile și contracepția, având ca scop creșterea populației. Drept rezultat, rata natalității a explodat, cu aproape 1,4 milioane de nașteri între 1967 și 1969.
Generația născută sub această lege, cunoscută drept „decreței”, urmează să iasă la pensie într-un ritm accelerat, fenomen ce va începe în 2025 și va continua până în 2030. În acest interval, 1,6 milioane de români vor ieși din câmpul muncii, iar o parte semnificativă ar putea opta pentru pensionarea anticipată.
În prezent, sistemul public de pensii se menține cu dificultate, raportul dintre salariați și pensionari fiind de 0,8 pensionari la un salariat. Însă, în următorii ani, acest echilibru fragil va fi rupt, ajungând la un raport de 1:1 sau mai rău, cu mai mulți pensionari decât angajați.
Economistul Adrian Codirlaşu avertizează: „Atunci când se va pensiona această generație, cea mai numeroasă, vom ajunge ca un salariat să plătească pentru un pensionar. Într-un scenariu negativ, un salariat va întreține pensiile a 2,5 persoane, lucru care nu e sustenabil”.
Această presiune pune statul român într-o situație critică. Economistul Adrian Negrescu estimează că, doar în 2025, cheltuielile cu pensiile vor crește cu 7 miliarde de euro, bani care nu există în bugetul de pensii. Aceste sume vor trebui acoperite fie prin împrumuturi masive, fie prin ajustări ale politicii fiscale și sociale.
Problema reprezentată „decreței” o situație complexă
În anii ’60, Decretul 770 a creat o explozie demografică, iar autoritățile comuniste nu au anticipat impactul economic pe termen lung. Astăzi, pensionarea acestei generații generează costuri uriașe. Cu toate că România a încercat să atragă forță de muncă străină pentru a compensa deficitul de salariați, majoritatea lucrătorilor din afara țării sunt angajați pe salarii mici, care contribuie puțin la bugetul public.
„Având în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii natalităţii şi sporului natural al populaţiei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Art. 1 Întreruperea cursului sarcinii este interzisă
(…) Art. 7 Efectuarea întreruperii cursului sarcinii în alte condiţii decât cele prevăzute în acest decret constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului Penal”, se arăta în respectivul decret.
Politica de interzicere a avorturilor promovată de Nicolae Ceauşescu a făcut ca rata natalităţii să cunoască cifre considerabile, iar cei născuți atunci au ajuns cunoscut drept decreței. Astfel, potrivit statisticilor, între 1967 şi 1972, în România aveau să se nască peste două milioane de copii.
Alte cifre vorbesc despre faptul că rata fertilităţii a crescut de la 1,9 copii/femeie, la 3,7 copii/femeie. Actul a fost desfiinţat imediat după Revoluţia din 1989, însă copiii născuţi în urma Decretului, cunoscuţi în cultura populară drept „decreţei”, sunt astăzi oameni mari care trăiesc cu amintirea copilăriei sub comunism, iar în curând aşteaptă poştaşul cu pensia.
Un alt factor agravant este migrația masivă a românilor către țările din Vest, ceea ce a dus la o scădere dramatică a populației active.
„Nu vom putea înlocui prea ușor oamenii care pleacă din țară, mai ales pe poziții înalte”, adaugă Codirlaşu.
În același timp, digitalizarea și robotizarea economiei reduc numărul de locuri de muncă disponibile, complicând și mai mult situația.
Ce soluții propun experții
Specialiștii sugerează mai multe măsuri pentru a evita colapsul sistemului de pensii datorat generației de decreței:
- Majorarea vârstei de pensionare – Ajustarea acesteia în funcție de speranța de viață pentru a păstra mai multă forță de muncă activă.
- Reforma fiscală – Reducerea taxelor pe muncă pentru a stimula angajările și creșterea salariilor. „Mai mult de jumătate din banii câștigați de angajați se duc în taxe și impozite. Noua coaliție majoritară trebuie să-și seteze ca prioritate reducerea acestora”, explică Negrescu.
- Creșterea contribuțiilor la Pilonul 2 – În prezent, doar 4,75% din contribuțiile salariale merg către Pilonul 2, în timp ce 20% sunt alocate Pilonului 1. Experții propun o repartizare mai echitabilă între cele două sisteme.
- Încurajarea natalității – Fără o creștere a populației tinere, presiunea demografică va deveni insurmontabilă.
Pe termen lung, președintele CFA România a sugerează adoptarea unui sistem de pensii complet finanțat, care să reducă dependența de Pilonul 1.
„Trebuie să ne propunem ca în următorii 10-15 ani să ajungem la un echilibru între Pilonul 1 și Pilonul 2. Dar acest lucru va dura cel puțin două decenii”, mai spune Adrian Codirlaşu.
În concluzie, România se află într-o situație critică, cu crize multiple care amenință stabilitatea economică și socială. Statul va fi nevoit să găsească rapid soluții pentru a evita un colaps iminent al sistemului de pensii. Altfel, generația „decrețeilor” și cele care îi urmează riscă să devină victimele unei „bombe cu ceas” demografice.
