Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor, care urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent.  Deoarece pensiile vor fi dublate, bugetul de pensii va trebui suplimentat cu 15 miliarde de lei în 2022.

La 31 martie 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în România, numărul pensionarilor a ajuns la 5,234 milioane, în timp ce numărul salariaţilor din economie se ridica la 4,824 milioane de persoane, potrivit Ministerului Muncii. De aici se poate observa că un salariat contribuie lună de lună la bugetul asigurărilor sociale pentru a susţine 1,08 pensionari. În urmă cu cinci ani, raportul era de 1,27, adică patru salariaţi susţineau 5 pensionari. 

De ce nu mai funcţionează sistemul

Puţină lume ştie că părintele sistemului public de pensii este celebrul cancelar german,  Otto von Bismarck, unificatorul Germaniei. Bismarck a stabilit vârsta de pensionare la 70 de ani deşi durata medie de viaţă în Prusia la vremea respectivă abia depăşea 45 de ani, tocmai pentru ca numărul celor care ajung la pensie să fie cat mai mic. Pensiile plătite nu ajungeau pentru a supravieţui, ele reprezentau mai degrabă un venit suplimentar, în timp ce de bază rămâneau veniturile copiilor şi continuarea activităţii chiar şi la vârste înaintate.

Sistemul creat de Bismarck e condiţionat de contributivitate. Dacă cei care beneficiază sunt mai puţini decât cei care-l susţin şi, în plus, o mare parte dintre beneficiari nu cotizează integral, sistemul se prăbuşeşte. Urmarea este o catastrofă socială, dar şi politică. 
În România, situaţia este cu atât mai periculoasă cu cât, în ultimii ani în jur de 100.000 de persoane părăsesc ţara în căutarea unui trai mai bun.