Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministrul Muncii sunt la Bruxelles pentru negocieri cu oficialii Comisiei Europene pe tema reformării sistemului de pensii din România, în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit ministrului Marcel Boloș sunt mai multe probleme de discutat care vor avea un impact major asupra sistemului de pensii.
Negocieri cu CE privind pensiile
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloş, și ministrul Muncii, Marius Budăi, se află la Bruxelles pentru a renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență. În cadrul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, cei doi oficiali vor aborda și problema pensiilor speciale.
Pe lângă aceasta, Comisia are și alte solicitări suplimentare, în special în ceea ce privește cererea de plată numărul 3, care include reforma pensiilor speciale și reforma guvernanței corporațiilor de stat.
„Avem întâlnirea de la ora 4:00 cu reprezentanții Direcției Generale pentru PNRR, SG.RECOVER, cum este denumirea ei la nivelul Comisiei Europene, și, într-adevăr, avem pe ordinea de zi subiectele acestea care privesc pensiile speciale, continuarea, practic, a reformei începute și pentru care proiectul de lege se află în Camera Deputaților în procedură de dezbateri.
Și, desigur, avem de asemenea, tot pe ordinea de zi discuții privind plafonul de 9,4% din PIB și apoi reforma pensiilor din sistemul general de pensii, care este trecută și are termen în trimestrul întâi al anului 2023.
Deci, practic, trebuie să intrăm și cu această în discuție pentru cererea de plată numărul 4 și mai avem apoi subiectul modificării PNRR-ului cu reducerea de grant de 2,1 miliarde euro și a investițiilor care sunt gândite în capitolul „REPowerEU” pentru grantul de 1,4 miliarde euro pe care îl primește România”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Ce dorește, de fapt, Guvernul?
Boloș a precizat că se va discuta despre înlocuirea indicatorului tehnic, adică acel 9,4% din PIB pentru pensii, cu altul și există două propuneri în acest sens.
„Avem într-adevăr în plan ca să discutăm înlocuirea indicatorului pentru a înlătura aceste obstacole, care sunt în calea ajustărilor și a majorărilor de pensii pe o perioadă de 50 de ani – să nu uităm acest lucru – și din acest punct de vedere încercăm tot cu un indicator tehnic de disciplină financiară să îl înlocuim, să vedem acum ce va rezulta din discuţia cu Comisia Europeană.
Din acest punct de vedere, încercăm tot cu un indicator tehnic de disciplină financiară să îl înlocuim, să vedem acum ce va rezulta din discuția cu Comisia Europeană. Avem două propuneri de indicatori pe această temă.
Sigur, sunt convins că vor fi necesare simulări pentru a face dovada că se menține disciplina financiară prin intermediul acestor indicatori, la fel ca și în cazul plafonului de 9,4% din PIB, și vom vedea cum vor evolua discuțiile pentru ca să punem în ordine acest jalon, care afectează o mare parte din beneficiarii sistemului general de pensii. (…)
Unul are în vedere transferurile, respectiv subvențiile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, iar celălalt are în vedere un raport între cheltuielile cu salariile și veniturile curente la nivelul bugetului de stat.
Deocamdată, n-am stabilit valori și plafoane pentru acest indicator, pentru că discuția este de principiu dacă putem înainta și simula la nivelul acestor două propuneri, pentru ca ulterior să se decidă înlocuirea lui. Deci, astăzi mai degrabă avem în vedere discuțiile de principiu pentru a accepta înlocuirea indicatorului și a intra cu cei doi indicatori în procedură sau în metodologie de simulare”, a explicat Boloș.
Impact mare asupra sistemului de pensii
În ceea ce privește eventualele probleme privind recalcularea tuturor sumelor din PNRR, ministrul a declarat că „intenționăm ca aceste probleme să nu apară pe parcursul deciziilor privind ajustarea sau majorarea sistemului public de pensii”.
„Vă dați seama, numai reforma privind sistemul general de pensii, în ceea ce privește înlăturarea inechităților pentru cei cu pensiile mici, are un impact de 16% din totalul cheltuielilor cu pensiile generale. Deci, este un impact semnificativ, care ar pune în dificultate decizia Guvernului de a ajusta pensiile pentru înlăturarea inechităților, pe de o parte. Pe de altă parte, anul viitor este de asemenea anul în care trebuie ajustate din nou pensiile din sistemul public de pensii.
Și din acest punct de vedere, aceste două decizii suprapuse pot aduce dificultății în ceea ce privește încadrarea în plafonul de 9,4% din PIB. Pe înțelesul ascultătorilor dvs., sunt două decizii în paralel, cu impact mare asupra sistemului de pensii general și de aceea avem în vedere înlocuirea indicatorului și, desigur, crearea de spațiu bugetar pentru deciziile guvernamentale”, a mai spus ministrul.
Șansele privind reușita acestor negocieri
Întrebat despre șansele ca negocierile să aibă succes, Marcel Boloș a declarat că „sper să venim cu vești bune”.
„Având în vedere că în spate avem argumentele legate de evoluția inflației și deciziile acestea care trebuie adoptate de Guvern pe măsură ce avem și trebuie să facem față la aceste dezechilibre macroeconomice, acestea sunt circumstanțe obiective, nu depind nicidecum de acțiunea sau inacțiunea Guvernului și eu sper să venim cu vești bune.
Acum, ştiți că cum e, în fiecare negociere există avantaje și dezavantaje. Noi ne străduim ca să avem argumentele cât mai bune, pentru că, până la urmă, discutăm, așa cum am spus, de cinci milioane de beneficiari și trebuie să fim foarte atenți cu implementarea acestor jaloane pentru ca să nu afectăm pe mai departe drepturile oamenilor”, a mai declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloş.