Coaliția de guvernare se află într-un impas în ceea ce privește reforma pensiilor de serviciu. Comisia Europeană a sugerat ca pensiile militarilor și magistraților să fie calculate pe baza unui procent, însă această sugestie i-a bulversat pe guvernanți, iar acum PSD și PNL evită să ia vreo măsură.

În același timp, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a propus chiar renunțarea la reforma pensiilor de serviciu.

Disputa dintre cele două partide aflate la putere ar putea duce la pierderea de către România a celei de-a treia tranșe din PNNR, care se ridică la 3,1 miliarde de euro. Oficialii europeni au propus în recomandarea lor două opțiuni, și anume o rată de înlocuire a veniturilor de 45% și o bază de calcul bazată pe veniturile obținute de-a lungul carierei. Într-o scrisoare adresată guvernului, acești oficiali au argumentat că implementarea oricăreia dintre cele două opțiuni ar alinia pensiile speciale la principiul contributivității.

„Luarea în considerare a veniturilor obținute în întreaga carieră ar trebui să fie opțiunea preferată, deoarece ar spori, de asemenea, echitatea sistemului. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor”, se arată în scrisoarea trimisă de oficiali europeni.

Potrivit unor surse din Coaliție, propunerea Comisiei Europene „ar duce la scăderea pensiilor militare sub nivelul pensiei medii din România”, ceea ce ar duce la un blocaj în sectoarele Armatei și Justiției.

În plus, oficialii europeni recomandă ca reforma pensiilor speciale să nu se aplice retroactiv și să fie păstrate pensiile speciale aflate în plată. Surse din coaliție au avertizat că acest lucru ar fi catastrofal, deoarece neimpozitarea celor care primesc în prezent pensii speciale ar duce la pensionarea mai multor persoane în sistemul actual. Acestea susțin că punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene ar avea un efect devastator atât asupra sistemului juridic, cât și asupra celui militar.

Blocajele ar exista din cauza PNL care nu vrea să discute

Având în vedere acest lucru, Marius Budăi, ministrul Muncii, a solicitat partenerilor de coaliție și ministerelor de resort – Justiție, Interne și Apărare – să se alăture discuțiilor și să propună amendamente la proiectul de lege, în conformitate cu cerințele CE.

Sursele susțin că există un blocaj deoarece ministerele de linie, Interne și Justiție (conduse de PNL), sunt reticente în a participa la discuții. Ministerul de Interne, în special, se confruntă cu presiuni din partea unui sindicat puternic de foști și actuali specialiști care se opun reformei pensiilor de serviciu. O situație similară există și în Justiție, unde magistrații amenință să obstrucționeze sistemul.

La reuniunea inițială a grupului de lucru, liberalii i-au informat pe partenerii guvernamentali că este responsabilitatea Ministerului Muncii să prezinte soluții.

Potrivit unor surse din PNL, ”PSD vrea să scoată cu mâna PNL castanele din foc și apoi eventual să spună că el a tăiat pensiile speciale. Să vină cu propuneri”.

De cealaltă parte, social-democrații sunt mâhniți de faptul că miniștrii liberali nu participă la ședințele privind pensiile speciale și nici nu oferă soluții.

Neoficial, PSD acuză PNL că a cerut o amânare a plății celei de-a treia tranșe din PNRR, care trebuia inițial să fie plătită la sfârșitul lunii aprilie. Social-democrații susțin că termenul de depunere a celei de-a treia tranșe a fost la sfârșitul lunii aprilie, în timp ce PNL a solicitat acest lucru în iunie, după ce PSD a ajuns la putere.

Coaliția are timp până săptămâna viitoare să găsească o soluție, întrucât proiectul de lege al guvernului va fi adoptat tacit de Senat. În plus, reforma pensiilor speciale ar trebui să fie gata până la sfârșitul lunii martie, așa cum a promis guvernul.

Pensiile militare au provocat cele mai mari nemulțumiri

Problema pensiilor militare a provocat nemulțumiri semnificative în cadrul Coaliției, fără ca liderii să ia măsuri publice din cauza preocupărilor legate de securitatea națională.

Într-o declarație guvernamentală de miercuri, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (PNL), a sugerat că România ar putea renunța la reforma pensiilor speciale. El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala destabilizare a unor zone de „importanță strategică națională”, de care ar trebui să se țină cont dacă vor fi respectate condițiile stabilite de Comisia Europeană. Boloș a comentat că toleranța Comisiei Europene față de neconformitate „tinde spre zero”.

Boloș a continuat spunând că, în timp ce Planul Național de Redresare și Reziliență era un proiect și o strategie națională, dacă o reformă producea efecte nedorite care nu puteau fi gestionate sau dacă consecințele anumitor decizii nu erau asumate, atunci ar putea fi nevoie să se renunțe la reformă. El a citat exemple de alte țări care au renunțat la anumite reforme, cum ar fi Bulgaria care a renunțat la decarbonizare și Lituania care a renunțat la reformele fiscale, și a sugerat că fiecare reformă trebuie analizată în funcție de avantajele și dezavantajele sale, iar consecințele reformelor respective trebuie asumate de către guvern și coaliție.

Între timp, Marcel Ciolacu, președintele PSD, s-a exprimat, într-un interviu acordat Europa fm, că se așteaptă ca legea privind reducerea pensiilor speciale să fie adoptată în Parlament în următoarele săptămâni, iar aceasta să fie constituțională și să nu ducă la haos în România.

Ciolacu a subliniat diferența dintre practica pensiilor pentru magistrați, apărare, ordine publică și siguranță națională din Uniunea Europeană și ceea ce a fost asumat în PNRR. El a precizat că discuțiile cu Comisia Europeană trebuie să fie echilibrate, deoarece implementarea PNRR în forma actuală ar duce la depopularea Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, Justiției și a tuturor serviciilor din România.

Potrivit lui Ciolacu, săptămâna viitoare coaliția trebuie să vină cu anumite amendamente pentru a atinge acest prag și pentru ca legea să nu treacă tacit prin Senat fără posibilitatea de a fi modificată. În forma actuală, se consideră că legea nu îndeplinește baremul PNRR.