Așadar, preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş a declarat miercuri, 15 martie, că valul de pensionări din justiţie a creat o situaţie de criză la nivelul instanţelor de judecată, mai ales în ultimele luni.

Mai precis, 18,91% din posturile de judecător au rămas vacante la sfârşitul anului trecut, ocupate fiind 164 de posturi, ceea ce a reprezentat 81,09%.

Este o situație fără precedent în justiția românească

„Numărul posturilor vacante cu care am încheiat anul trecut (n.red. la nivelul instanţelor subordonate Curţii de Apel Târgu Mureş) a fost de 31, adică 18,91% din posturile de judecător au rămas vacante la sfârşitul anului trecut, ocupate fiind 164 de posturi, ceea ce a reprezentat 81,09%. În ultima perioadă a anului trecut am avut un val de pensionări la nivel naţional.

S-a reflectat, în parte, şi la nivelul Curţii de Apel şi al Tribunalului Mureş, mai cu seamă şi la Tribunalul Specializat Mureş. La Tribunalul Harghita, colegii au fost deosebit de înţelegători şi au acceptat să mai rămână chiar după ce au împlinit vechimea de 25 de ani. Dar acest val de pensionări ne-a afectat şi pe noi şi colegii ne-au explicat că nu mai pot accepta să rămână în contextul instabilităţii şi lipsei de predictibilitate cu privire la statutul judecătorului.

A se înţelege, nu este vorba de crearea unor privilegii, nu este vorba de exacerbarea sau de augmentarea drepturilor pe care le avem, ci este vorba despre declaraţiile făcute de reprezentanţii celorlalte puteri care duc sau care au dus la crearea acestei instabilităţi”, a declarat judecătorul Andreea Ciucă într-o conferinţă de presă.

Deficitul de judecători se resimte şi la majoritatea instanţelor arondate

De asemenea, aceasta a subliniat că, din cele 654 de cereri de pensionare formulate la nivel naţional în intervalul iulie 2019 – ianuarie 2023, nu mai puţin de jumătate din cereri ale procurorilor şi judecătorilor au fost depuse în lunile noiembrie, decembrie 2022 şi ianuarie 2023.

„După trei zile de la intrarea în vigoare a legilor justiţiei (n.red. în decembrie 2022) s-a lansat în spaţiul public un proiect de lege de modificare acestor dispoziţii. Cred că este important să ştiţi următorul fapt: dacă din luna iulie 2019 până în luna ianuarie 2023 au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare 654 de judecători şi procurori, doar în ultimele trei luni din acest interval, adică noiembrie, decembrie şi ianuarie, au formulat cereri de eliberare din funcţie prin pensionare 335 de judecători şi procurori. Vorbim la nivel naţional, dar situaţia este gravă.

Este o situaţie de criză. Timp de 43 de luni a fost eliberaţi din funcţie 654 de judecători şi procurori prin pensionare, în timp ce în trei luni au depus cereri de retragere din funcţie prin pensionare jumătate, 335 de magistraţi, care reprezintă, bunăoară, numărul judecătorilor din nouă curţi de apel la un loc (…) sau parchetele de pe lângă aceste curţi de apel la un loc. Deci, gândiţi-vă că toţi judecătorii din aceste curţi sau toţi procurorii şi-ar fi depus cereri de eliberare din funcţie prin pensionare”, a mai spus Andreea Ciucă.

De exemplu, valul de pensionari a dus la reorganizarea Secţiei I civile de la Curtea de Apel Târgu Mureș. Pe penal, completele de judecători au suferit modificări, iar deficitul de judecători se resimte şi la majoritatea instanţelor arondate.

Acest lucru ar putea duce la prelungirea unor termene de judecată

Totodată, magistratul a explicat că intrările în sistem nu ţin pasul cu numărul pensionărilor, iar această situație ar putea duce la prelungirea unor termene de judecată.

În schimb, asistenţii judecătorilor ar putea reprezenta un instrument important de degrevare a activităţii magistraţilor de sarcinile nonjuridice, pe fondul acestei crize.

Potrivit explicației oferite de Andreea Ciucă, acest lucru a fost dovedit de proiectul-pilot pentru implementarea unui proiect de optimizare a managementului sistemului judiciar aparţinând Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) experimentat la mai multe Curţi de Apel din ţară până în luna septembrie 2022, dar care nu a mai fost continuat.