Europa, în fața unei provocări energetice fără precedent de Paște
Sistemul energetic european se află în fața unui test major pe 20 aprilie, când atât Paștele ortodox, cât și cel catolic vor fi celebrate în aceeași zi. Specialiștii avertizează că, în cazul unei zile cu cer senin și radiație solară puternică, continentul s-ar putea confrunta cu un paradox energetic periculos: o producție record de energie fotovoltaică, dublată de un consum extrem de scăzut.
Supraproducție de energie și consum minim
În România, Transelectrica confirmă că situația este analizată la cel mai înalt nivel. Virgiliu Ivan, șeful Dispecerului Energetic Național (DEN), a declarat că „ne pregătim și căutăm soluții adecvate” în cadrul unei colaborări europene extinse. Potrivit acestuia, consumul intern ar putea atinge un minim istoric de 2.000 MW, față de 2.700 MW anul trecut, în condițiile în care capacitatea instalată a prosumatorilor a crescut cu 1.000 MW.
„Ne pregătim şi căutăm soluţii adecvate. Având în vedere suprapunerea datelor atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru creştinii catolici pentru sărbătorile pascale, la nivel european s-a format o grupă dedicată pregătirii funcţionării Sistemului Electroenergetic interconectat care implică toţi operatorii de transport şi sistem din Europa şi la nivelul ENSTO-E. Aşa cum a fost tendinţa ultimilor ani, s-au instalat foarte multe centrale fotovoltaice şi a crescut semnificativ puterea instalată la prosumatori, nu doar în România ci şi în toate ţările din Europa. În scenariul cel mai defavorabil, dacă vremea va fi una foarte frumoasă în zilele de Paşte, cu radiaţie solară ridicată, şi provocările pe care le vom avea vor fi unele pe măsură″, a spus Ivan, citat de Profit.ro.
Această problemă nu este una nouă. Anul trecut, în prima zi de Paște, Grecia a fost nevoită să suspende importurile de energie electrică din cauza unui surplus masiv generat de panourile solare, coroborat cu o cerere foarte mică. O situație similară s-ar putea repeta acum la scară europeană, având în vedere că România dispune deja de parcuri fotovoltaice comerciale cu o putere instalată de peste 2.300 MW, la care se adaugă peste 2.400 MW proveniți de la prosumatori. Această expansiune rapidă a producției descentralizate, deși benefică pe termen lung, pune o presiune uriașă asupra operatorilor de sistem, care trebuie să mențină echilibrul între cerere și ofertă.
„De exemplu, anul trecut, în prima zi de Paşte, am avut 2.700 MW consumul minim, iar anul acesta ne aşteptăm la un consum mai redus, în condiţiile în care puterea instalată la prosumatori a crescut cu aproximativ 1.000 MW. În acest sens, avem în vedere toate aspectele şi scenariile posibile şi ne pregătim pentru această perioadă, printr-o strânsă colaborare atât cu instituţii şi entităţi din România, cât şi la nivelul reţelei interconectate europene″, a punctat Virgiliu Ivan.
Se pregătesc autoritățile pentru un exces energetic major
Deși Transelectrica și ceilalți operatori europeni sunt deja în alertă, măsurile necesare pentru evitarea unui colaps al rețelelor electrice nu sunt simple. În mod tradițional, echilibrul energetic se menține prin ajustarea producției, însă centralele fotovoltaice nu pot fi controlate la fel de ușor precum cele pe bază de combustibili fosili sau hidroenergie.
Soluțiile posibile includ:
- Oprirea controlată a unor unități de producție pentru a preveni supraîncărcarea rețelelor;
- Creșterea exporturilor de energie către statele vecine, dacă acestea vor avea capacitatea de a prelua surplusul;
- Adaptarea rapidă a cererii prin stimulente pentru consumatori sau industrie;
- Eventual, utilizarea unor metode costisitoare, precum „curtailment-ul” (reducerea forțată a producției din surse regenerabile).
Totuși, punerea în aplicare a acestor măsuri depinde de coordonarea eficientă între statele europene și de capacitatea tehnică a sistemelor naționale. În caz contrar, s-ar putea ajunge la situații extreme, inclusiv blocaje locale în distribuția de electricitate sau chiar pierderi financiare semnificative pentru producători. În timp ce riscurile sunt evidente, această criză poate reprezenta și o oportunitate pentru România de a-și consolida poziția pe piața energetică europeană. În cazul unei supraproducții masive, țara ar putea deveni un exportator strategic de electricitate către țările care nu dispun de suficiente resurse regenerabile.
