Zilele trecute, când meteorologii au anunţat ploi torenţiale în sudul ţării, am pornit într-un un raid prin zonele viticole din judeţul Prahova, unde sunt amplasate punctele de lansare a rachetelor antigrindină. Pe Dumitru Vârgă, administratorul fermei Budureasca, din Gura Vadului, care are în exploatare 270 ha de vie, l-am găsit la crama fermei, aflată în construcţie, supraveghind ultimele lucrări de finisaj exterior. Tocmai începuse o aversă de ploaie. „Dacă, Doamne fereşte!, dă cu grindină, ne-a nenorocit. Viţa nefiind încă complet înfrunzită, pagubele ar fi imense, pentru că ar fi afectată nu doar producţia de anul acesta, ci şi cea de anul viitor“ – spune cu îngrijorare Dumitru Vârgă.

El recunoaşte că sistemul antigrindină a funcţionat bine, inclusiv anul trecut, ferindu-i pe viticultori de ravagiile grindinei, dar nu înţelege de ce anul acesta sistemul nu este operaţional, nici aici, nici la Tohani, nici în celelalte zone viticole din judeţ. „Avertizările meteo se dau din timp. Or, dacă ştiu că riscurile încep, să zicem, la data de 1 mai, atunci, cu 10-11 zile înainte, încep să pregătesc instalaţiile, să aduc tot ce trebuie, să mă dotez pentru a fi capabil, 24 de ore din 24, să intervin. Nu înţeleg ce s-a întâmplat anul acesta că, iată, încep ploile torenţiale, cu posibile căderi de grindină, iar platformele de lansare sunt goale. A mai fost o astfel de sincopă în 2007, din lipsă de fonduri. Am spus atunci, spun şi acum, că ar trebui gândită o formulă de parteneriat pulic- privat pentru aceste instalaţii şi că noi, beneficiarii, am putea contribui la finanţare cu o parte din subvenţia anuală pe suprafaţă, de exemplu, cu 10 euro pentru fiecare hectar de vie protejat. Dar nimeni nu a vrut să mă asculte. Şi firmele de asigurare ar putea contribui cu ceva fonduri, pentru că au tot interesul să nu se producă dezastre pe suprafeţele asigurate, situaţie în care ar fi nevoite să plătească sume infinit mai mari drept despăgubiri“, spune administratorul fermei Budureasca.

Apeluri disperate

Şi Aurel Anghel, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Prahova, este convins că sistemul antigrindină este util şi foarte eficient, având în vedere că raportul între cheltuieli şi posibilele pierderi provocate de grindină este de 1 la 25. „Ştiu asta pentru că am lucrat acolo (la Direcţia Antigrindină- n.red) şi, mă doare sufletul, dar trebuie să spun că, spre deosebire de anii anteriori, anul acesta lucrurile se mişcă greu, cu mare întârziere, în sensul că la data de 1 mai ar fi trebuit ca sistemul să fie operaţional. Şi, după cum vedeţi, nici azi nu este. Primim faxuri şi e-mailuri de la proprietarii şi concesionarii de terenuri, în special de la cei care lucrează vii şi livezi, pentru că avem în judeţ 8.800 hectare de vii și peste 12.700 hectare de livezi. Oamenii sunt îngrijoraţi, au început ploile, chiar în aceste zile, şi se tem că grindina le-ar putea distruge viile şi livezile. Ca să nu mai vorbim de gospodăriile populaţiei… Am înţeles că motivul întârzierii este faptul că, nu ştiu din ce cauză, încă nu s-a încheiat contractul pentru acest an între operator, adică, între Electromecanica Ploieşti, şi MADR, prin Direcţia Antigrindină“, ne-a declarat Aurel Anghel.

Dinu Constantinescu, directorul general adjunct de la Electromecanica Ploieşti (unitate care produce rachetele şi alte componente ale sistemului), ne-a confirmat cele spuse de şeful Direcţiei pentru Agricultură: „Anul trecut, la această dată, toate documentele, inclusiv contractul, erau semnate, şi sistemul opera deja. Anul acesta nu ştiu ce se întâmplă la Bucureşti, am înţeles că se fac nişte verificări pe la minister, dar noi aşteptăm să fim chemaţi la negocieri pentru semnarea contractului. Acesta se încheie în fiecare an, în sistem de achiziţie publică, pe bază de atribuire directă şi negociere. Suntem presaţi şi de furnizorii externi de materiale, pe care nu-i putem plăti în lipsa contractului cu MADR. Am primit şi noi telefoane şi e-mailuri de la deţinătorii de vie, care ne întreabă ce se întâmpă, de ce nu sunt echipate punctele de lansare. Chiar azi am primit un astfel de e-mail de la podgoria Tohani. Le-am explicat care e situaţia. De un lucru pot să-i asigur. Şi anume, că după încheierea contractului cu MADR, în nouă, maxim zece zile, toate punctele de lansare din judeţul Prahova vor fi operaţionale. Sper să fim chemaţi în aceste zile la MADR şi să putem opera la timp, înainte ca grindina să facă ravagii“, spune directorul Electromecanica Ploieşti.

Centrul de comandă, „pe poziţii“

La Centrul de comandă Ploieşti, care coordonează cele 11 puncte de lansare din judeţul Prahova l-am găsit pe consilierul ştiinţific Mihai Ionescu. „Noi suntem pe poziţii, cum se spune, cu toate aparatele de monitorizare în funcţiune. În condiţiile în care platformele de lansare vor fi echipate, alimentate cu rachete, asigurate cu pază militară etc, conform procedurilor, noi ne vom coordona cu Administraţia Naţională de Meteorologie, cu Romatsa, cu Statul Major al Forţelor Aeriene şi cu Autoritatea Aeronautică Civilă şi vom da undă verde operatorului pentru lansarea rachetelor, desigur, atunci când va fi cazul. Până atunci, menţinem aparatura în funcţiune şi aşteptăm instrucţiuni de la Bucureşti“, explică Mihai Ionescu, mărturisind că nu cunoaşte cauzele acestui blocaj. Am revenit la Direcţia Generală Antigrindină şi Creştere a Precipitaţiilor de la MADR, solicitând explicaţii şi am primit următorul răspuns: „În prezent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se află în procedură de achiziţie publică privind serviciul de operare pentru Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova şi Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi – Grupul Cotnari, aceasta urmând a se finaliza în perioada imediat următoare“.

Situaţia din teren

„Întreaga investiţie se derulează în baza Legii nr. 173/2008 privind intervențiile active în atmosferă şi are prevăzute trei centre zonale de coordonare – Muntenia, Moldova și Transilvania, șapte unități de combatere a căderilor de grindină – Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Timiș, Mureș, Oltenia și Maramureș și două unități de creștere a precipitațiilor“- a declarat, pentru Capital, Gheorghe Căunei Florescu, şeful Direcţiei Generale Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, din Ministerul Agriculturii. Până în prezent au fost realizate: 1). Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care protejează o suprafață de 170.000 ha, din județele Prahova și Buzău. Unitatea are în exploatare operațională 8 puncte de lansare și în regim de omologare 3 puncte de lansare; 2). Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași se află în ultimul an de omologare cu 3 puncte de lansare, urmând ca în acest an să intre în prima etapa de omologare încă două puncte de lansare din Grupul de Combatere Cotnari, asigurându-se astfel protecția unei suprafețe de aproximativ 90.000 ha.

La finalizare, unitatea este prevăzută să funcționeze cu 3 grupuri, având un total de 16 puncte de lansare, care vor proteja o suprafață de aproximativ 250.000 ha din județele Iași și Vaslui; 3). La Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 – Vrancea s-a început construcția Punctului de Comandă al Unității, iar omologarea va începe în anul 2014. Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș și Mureș se află în stadiu de proiecte tehnice, urmând ca după apariția hotărârii de Guvern pe anul 2013 pentru UCCG Timiș să înceapă realizarea Punctului de comandă al unității. Până în prezent, investiţia a costat 46,3 milioane lei, bani din fonduri publice. Sistemul antigrindină are la bază aşa-numita „tehnologie concurenţială“: cu ajutorul rachetelor se injectează în formaţiunile noroase compuşi pe bază de iodură de argint, care grăbesc procesul natural de formare a grindinei, prevenind creşterea acesteia în dimensiuni şi provocând căderea ei la sol fie sub formă de particule minuscule şi inofensive, fie sub formă de ploaie.

Ruşii, americanii şi chinezii, campioni în lupta cu norii

Cele mai avansate ţări în acest domeniu sunt Rusia, SUA şi China care, încă din anii ‘60, şi-au construit astfel de sisteme. De pildă, în 1972, URSS deja proteja cu sisteme antigrindină peste 7 milioane de ha de terenuri agricole. În SUA, se derulează nu mai puţin de 78 de proiecte de modificare a vremii (combaterea căderilor de grindină, creşterea sau uniformizarea precipitaţiilor etc.). Proiectele sunt finanţate de stat şi de marile companii.

În China, proiectele de modificare a vremii acoperă o suprafaţă de peste 3 milioane de kilometri pătraţi. Şi ţările din jurul nostru sunt mult mai avansate în acest domeniu. De exemplu, în Bulgaria, Serbia şi Grecia se derulează programe de modificare a vremii începând din anii ‘60. În Bulgaria, sub coordonarea Ministerului Agriculturii, prin Agenţia de Suprimare a Grindinei, se protejează de căderile de grindină circa 1,5 milioane de hectare de culturi agricole prin nouă unităţi de combatere a căderilor de grindină şi două centre zonale, utilizând tehnica rachetelor. În Republica Moldova, sub coordonarea Ministerului Agriculturii, se protejează de grindină o suprafaţă de circa 2 milioane de ha, utilizând tot rachetele.

Prima ploaie artificială, produsă de o româncă

România ar fi trebuit să fie mult mai avansată în acest domeniu, fie şi numai pentru faptul că, deşi puţini cunosc acest lucru, prima ploaie artificială din lume a fost provocată de o savantă româncă. Este vorba de Ştefania Mărăcineanu (foto). Născută la 18 iunie 1882, în Bucureşti a absolvit Facultatea de Ştiinţe Fizico-Chimice a Universităţii din Bucureşti, în 1910. La Sorbona, în 1924, şi-a susţint doctoratul, cu teza „Cercetări asupra constanţei poloniului şi asupra penetrării în metale“, primind calificativul „Très Honorable“. În auditoriu se afla şi Marie Curie, care a cooptat-o în echipa sa. Lucrând la teza de doctorat, Ştefania Mărăcineanu a identificat fenomenul radioactivităţii artificiale.

Cercetările au fost publicate în mai multe reviste de specialitate. Procedeul a fost explicat fizic şi matematic de Irène Joliot-Curie şi soţul acesteia, descoperirea fiind încununată ulterior cu acordarea premiului Nobel celor două personalităţi. Deşi nu a fost nominalizată în echipa care a primit premiul Nobel, meritele fizicienei române, au fost recunoscute chiar de fiica Mariei Curie, într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal“, în 1934. Dar, aşa cum spuneam, Ştefania Mărăcineanu s-a ocupat şi de fenomenele meteorologice, reuşind, cu sprijinul profesorilor Bungeţianu şi Vasile Karpen şi al aviatorului Bâzu Cantacuzino, să descopere procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive. Pe baza acestui procedeu, în 1931, a provocat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan, dar rezultatele ei nu au fost suficient valorificate. În august 1944 s-a stins din viaţă, la vârsta de 62 de ani, rămânând în istoria noastră drept „femeia care a adus ploaia“ şi „o importantă savantă româncă“.