Cu o lună înainte de începerea examenelor de admitere, cele mai multe universităţi private se aşteaptă la ce e mai rău. Asta, după un an deja extrem de greu: în unele universităţi‚ un student din patru şi-a strâns caietele şi a renunţat la studii. «Slabe speranţe», răspunde sec Lidia Cristea, rectorul Universităţii bucureştene de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea, întrebată ce aşteptări are pentru anul universitar ce urmează să înceapă. Înfiinţ
Cu o lună înainte de începerea examenelor de admitere, cele mai multe universităţi private se aşteaptă la ce e mai rău. Asta, după un an deja extrem de greu: în unele universităţi‚ un student din patru şi-a strâns caietele şi a renunţat la studii.
«Slabe speranţe», răspunde sec Lidia Cristea, rectorul Universităţii bucureştene de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea, întrebată ce aşteptări are pentru anul universitar ce urmează să înceapă. Înfiinţată încă din 1990, instituţia a cunoscut recent o scădere constantă a numărului de studenţi, cu 10%-15%. Iar în ultimul an academic, un student din şase s-a retras sau a fost exmatriculat din cauza imposibilităţii de a achita taxele şcolare. Asta, deşi din 2006 încoace nivelul taxelor a rămas constant, între 450 de euro şi 600 de euro, în funcţie de facultate.
Pe timp de criză, însă, o bună parte din studenţi nu îşi mai pot permite nicio cheltuială, iar taxele, indiferent de nivelul lor, se dovedesc a fi prea mari. Este relevant, în acest sens, exemplul Universităţii Nicolae Titulescu, probabil cea mai ieftină din România, cu taxe cuprinse între 1.400 şi 2.000 de lei. „În ultimii doi ani, din totalul studenţilor înregistraţi, am avut retrageri de până la 30% la studenţii din anii mici şi până la 15% la cei din anii mari“, spune Amelia Jiglău, reprezentanta biroului de Relaţii Publice din cadrul instituţiei. Totuşi, pentru următoarea sesiune de admitere, „ne aşteptăm la un număr de candidaţi suficient de mare pentru a ne completa locurile scoase la concurs“.
Cea mai mare universitate privată din România, Spiru Haret, a avut, an de an, creşteri consistente ale numărului de studenţi. Prin urmare, în anul universitar 2008-2009, în cataloagele instituţiei figurau cu 80% mai mulţi cursanţi decât în 2006-2007. După sesiunea de admitere de anul trecut, însă, cifrele au luat-o razna, universitatea înregistrând o scădere de aproape 40 de procente. Întrucât, potrivit purtătorului de cuvânt Corneliu Toader, „nu există o centralizare a numărului de studenţi retraşi în ultimii doi ani“, este greu de determinat în ce măsură regresia a fost cauzată de problemele financiare ale tinerilor sau de scandalul diplomelor în care a fost implicată instituţia în vara anului 2009.
În provincie, nu Banatu-i fruncea
În schimb, universităţile din Moldova merg mult mai bine. Unul dintre motive ar putea fi costul ridicat al învăţământului cu plată de la universitatea-etalon a acestei zone, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. „Universităţile de stat au mărit progresiv taxele de şcolarizare, ajungând în unele domenii chiar să ne depăşească. Şi probabil că nu se vor opri aici, pentru că bugetul de stat nu îşi mai permite să acopere cheltuielile ca în alţi ani, şi atunci vor fi nevoite să suplimenteze taxele pentru a putea supravieţui la aceiaşi parametri ca până acum“, explică Andrei Cucu, reprezentant al Universităţii ieşene „Petre Andrei“. Spune că, deşi au existat scăderi uşoare la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, cea de Economie şi cea de Psihologie, numărul studenţilor a rămas relativ constant, în jurul a 5.000.
Într-un alt mare oraş al Moldovei, Bacău, Universitatea George Bacovia are la rându-i perspective optimiste. „Noi suntem mai mici, avem circa o mie de studenţi pe an. În ultimii ani am avut scăderi, dar nu serioase. Prin urmare, efectivul de cursanţi este acum cu 6,5% mai mic decât în 2006. Pentru următorii cinci-şase ani nu ne facem probleme“, afirmă rectorul Dumitru Bontaş.
Credem că numărul de candidaţi pentru admiterea în acest an va scădea. În aceeaşi măsură, ne facem griji şi pentru studenţii pe care-i avem deja.
Cristiana Maghear, secretar-şef, Univ. Tibiscus
37% este procentajul cu care a scăzut numărul studenţilor Universităţii Spiru Haret în anul 2009-2010 faţă de anul şcolar anterior