Ce poate face patronul? Oricine dorește să deschidă un restaurant și are o minimă inteligență se uită întâi după clienți. Există, sunt dispuși să vină într-o altă structură, pot să plătească o diferență de bani? Categoric există! Poți apoi identifica persoanele adecvate să ofere respectivele servicii la un nivel performant? În mod cert! Sunt coordonatori care pot identifica strategii de administrare și de dezvoltare? Fără dubiu! Din momentul în care aceste condiții minimale au fost îndeplinite, noul sistem a reușit cu pași mici să schimbe protopatic percepții, preconcepții, să mute medici în structurile sale proprii, să achiziționeze tehnologie. Într-o altă fază a reușit să facă rețele complexe, maternități și spitale mono și multidisciplinare. În trecerea de la comparație la realitate nu trebuie să omitem factorul timp. Sistemul privat de sănătate, abia acum adult tânăr, 18-20 de ani, s-a maturizat cu greu. Exact în același timp în care, pas cu pas, sistemul public a îmbătrânit urât. Astăzi, strategia sistemului privat de sănătate trece printr-o nouă și epicritică transformare. Aici aș aminti faptul că fiecare jucător din privat își extinde gama de servicii și acordă o atenție deosebită pacienților. În același timp, se pune un accent deosebit pe construcția echipei, astfel încât să acopere toate cerințele din partea pacienților. Bineînțeles, pentru noile tehnologii pe care le găsim tot mai des în centrele de medicină privată, finanțarea este foarte importantă, observându-se clar o reinvestire continuă a profitului.
Construcția sistemului se învârte cumva în jurul binomului medic-pacient. Încercând variante de simplificare, succesul este legat de funcționalitatea acestui tandem, fie că ne place, fie că nu. Sistemul privat poate face aproape totul pentru medic, dar nu poate asigura din resurse proprii finanțarea pacientului. Din acest motiv, o restructurare în sistemul de asigurări de sănătate poate aduce suportul de care are nevoie pacientul pentru a alege între diverse structuri și servicii medicale. Este piatra de hotar în trecerea către serviciile eficiente de sănătate.
”Sistemul privat poate face aproape totul pentru medic, dar nu poate asigura din resurse proprii finanțarea pacientului.”
Nicolae Marcu, director general MedLife
Sistemul privat de sănătate. Un adult tânăr
31 martie 2012, 08:07
Ultima modificare în 31 martie 2012, 11:07
Sistemul național de sănătate arată astăzi ca o imensă cantină. Structuri vechi, cu spații uneori insalubre. Peste tot coadă, peste tot trebuie să „împingi tava“. Absurd, dar chiar îți cumperi de la cantină și tacâmuri, și servețele. Uneori, mâncarea nu este cine știe ce. Alteori, mâncarea se termină exact în fața ta. Personalul de serviciu este plictisit, prost plătit și puțin. Simți un miros ciudat și sunt zgomote de fond deranjante. Coordonatorul cantinei, obligat prin lege să administreze, nu poate. Nu are fonduri, iar cele puține pe care le-a avut le-a gestionat greșit. De jur-împrejur se deschid restaurante care, contra cost din păcate, oferă un produs mai bun.
Etichete:
Publicat in categoriile: Editoriale
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Editoriale
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Bucurați-vă că nu sunteți în Spania!
- Se întoarce lebăda neagră
- Mirajul redevenţelor din deşert
- Unde și de ce se duc românii când se duc?
- Să crape autostrada vecinului
- Doi salariaţi la prefectură, doi la primărie…
- Mitul creativităţii româneşti
- Reîntregirea salariilor versus diminuarea CAS
- Frontul rusesc din Europa centrală
- Un pod încă prea îndepărtat