Pregătiți-vă pentru ce e mai rău! Pământul a trecut prin cel mai călduros an înregistrat vreodată, amplificând distrugerea cauzată de uragane, incendii, valuri de căldură și secetă.
Cu toate acestea, Climate Analytics a publicat un raport destul de controversat, în noiembrie 2023 care a sugerat posibilitatea ca cel mai nociv impact al oamenilor asupra climei să fie de domeniul trecutului.
Oceanele rămân alarmant de calde, declanșând al patrulea eveniment global de albire a coralilor din istorie. Concentrațiile de gaze, care captează căldura în atmosferă, au atins niveluri nemaivăzute pe planetă, de milioane de ani, în timp ce cererea pentru combustibilii fosili, care produc această poluare, este mai mare decât a fost vreodată.
Cu toate acestea, este posibil ca lumea să fie mai aproape ca oricând de a opri schimbările climatice, scrie Vox.com.
Dacă aceste tendințe continuă, emisiile globale ar putea, de fapt, să scadă
Anul trecut, în China, cel mai mare emițător de carbon din lume, au fost instalate mai multe panouri solare decât au instalat SUA în întreaga sa istorie. Mai multe vehicule electrice au fost vândute în întreaga lume. Eficiența energetică se îmbunătățește.
Zeci de țări măresc decalajul dintre creșterea economică și emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, guvernele și-au intensificat ambițiile de a reduce impactul asupra climei, în special când vine vorba de gaze puternice cu efect de seră, cum ar fi metanul.
Dacă aceste tendințe continuă, emisiile globale ar putea începe, de fapt, să scadă.
Climate Analytics a publicat un raport destul de controversat, în noiembrie anul trecut, care a sugerat posibilitatea ca cel mai nociv impact al oamenilor asupra climei să fie de domeniul trecutului, subliniază publicația.
„Credem că există o șansă de 70% ca emisiile să înceapă să scadă în 2024 dacă tendințele actuale de creștere a tehnologiei curate continuă și se fac unele progrese pentru reducerea emisiilor non-CO2”, au scris autorii. „Acest lucru ar face din 2023 anul de vârf al emisiilor.”
E ceva destul de rar să primești vești bune ca aceasta
„De fapt, a fost un rezultat care ne-a surprins și pe noi”, a declarat Neil Grant, analist de climă și energie la Climate Analytics și co-autor al raportului. „În spațiul climatic e ceva destul de rar să primești vești bune ca aceasta”, a subliniat el.
Inerția din spatele acestei tendințe de reducere a emisiilor este atât de mare încât politica nu poate decât să o încetinească, mai greu însă să o oprească. Multe dintre cele mai defavorabile scenarii climatice imaginate în ultimele decenii sunt acum mult mai puțin probabile.
Statele Unite ale Americii, al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, au scăzut deja de la vârful din 2005 și coboară în continuare. În martie, Carbon Brief a efectuat o analiză a modului în care emisiile de gaze cu efect de seră din SUA s-ar descurca sub o a doua administrație Trump sau o a doua administrație Biden.
Ei au descoperit că obiectivele declarate ale lui Trump de a stimula dezvoltarea combustibililor fosili și de a anula politicile climatice ar crește emisiile din SUA cu 4 miliarde de tone metrice până în 2030. Dar chiar și sub Trump, este posibil ca emisiile din SUA să scadă.
Este un semn clar că eforturile de a limita schimbările climatice au un impact durabil.
Schimbările climatice. Puțin probabil ca lumea să fi ajuns deja în vârful muntelui
Emisiile din SUA sunt pe cale să scadă, indiferent cine va câștiga Casa Albă în noiembrie, dar politicile actuale nu sunt în conformitate cu obiectivele climatice ale SU, subliniază Carbon Brief.
Cu toate acestea, după doar patru luni ale anului 2024, pare puțin probabil ca lumea să fi ajuns încă în vârful muntelui. Cererea de combustibili fosili este așteptată să crească în continuare, în parte din cauza creșterii economice mai mari în țările în curs de dezvoltare. Tehnologii precum inteligența artificială și criptomonedele cresc, de asemenea, cererea generală de energie.
Aproape de un punct de inflexiune?
De la începutul Revoluției Industriale, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în tandem cu bogăția și o populație în creștere.
Din anii 1990 și 2000, acea legătură directă a fost separată în cel puțin 30 de țări, inclusiv SUA, Singapore, Japonia și Regatul Unit. Economiile lor au crescut, în timp ce impactul lor asupra climei s-a redus pe persoană.
În ultimul deceniu, rata poluării globale cu dioxid de carbon a crescut lent, chiar dacă economia și populația globală au crescut cu marje mai largi. Emisiile pe cap de locuitor la nivel mondial s-au menținut, de asemenea, constante în ultimul deceniu.
„Putem fi destul de încrezători că am aplatizat curba”, afirmă Michael Lazarus, om de știință senior la SEI US, un think tank de mediu, care nu a fost implicat în studiul Climate Analytics.
Acest lucru înseamnă că umanitatea adaugă la cantitatea totală de dioxid de carbon din atmosferă – și face acest lucru aproape de cel mai rapid ritm al său vreodată.
E bine că cel puțin acest ritm nu se accelerează, dar platoul implică o lume care va continua să se încălzească.
Pentru a opri creșterea temperaturilor, oamenii vor trebui să nu mai emită gaze cu efect de seră, să reducă la zero producția netă și chiar să înceapă să retragă carbonul emis anterior.
Lumea are nevoie de o altă întorsătură drastică descendentă a traiectoriei sale de emisii pentru a limita schimbările climatice.
Pentru a îndeplini ținta Acordului de la Paris privind clima și de a limita încălzirea în acest secol la mai puțin de 1,5 grade Celsius în medie peste temperaturile preindustriale, lumea trebuie să reducă emisiile de dioxid de carbon la jumătate până în 2030 și să atingă emisii zero net, până în 2050. Asta înseamnă că generatoarele de energie, camioanele, avioanele, fermele, șantierele de construcții, aparatele electrocasnice și fabricile de producție din întreaga lume vor trebui să curețe rapid.
Suntem aproape de curbă, dar nu înseamnă că restul va fi ușor
Există și alte avertismente care trebuie luate în considerare. Oamenii de știință pot măsura concentrațiile de dioxid de carbon, dar e mai greu de urmărit de unde provin acele molecule.
Arderea combustibililor fosili este modul dominant în care oamenii adaugă dioxid de carbon în atmosferă. Deoarece sunt urmărite îndeaproape mărfuri comerciale, există estimări solide pentru contribuțiile lor la schimbările climatice și modul în care se schimbă în timp.
Oamenii degradează și ecosistemele naturale care absorb carbon, cum ar fi pădurile de mangrove. Pierderea rezervoarelor de carbon crește cantitatea netă de dioxid de carbon din aer.
Modificarea modului în care folosim pământul, cum ar fi tăierea pădurilor, schimbă și echilibrul carbonului. Aceste schimbări pot avea efecte secundare suplimentare asupra mediului, iar ecosisteme precum pădurile tropicale ar putea ajunge la puncte critice, în care suferă schimbări ireversibile, de autopropagare, care limitează cantitatea de carbon pe care o pot absorbi.
În cele din urmă, validarea finală a emisiilor cu efect de seră și a unei scăderi susținute pot fi determinate doar retrospectiv.
„Nu putem ști dacă am atins vârful în 2023 până când ajungem în 2030”, a spus Lazăr.
Lumea poate fi mai aproape ca oricând de curba emisiilor de gaze cu efect de seră în jos, dar acele câteva grade finale de inflexiune pot fi cele mai grele.
Următorii câțiva ani vor modela traiectoria încălzirii pentru o mare parte a restului secolului, dar obstacolele, de la turbulențe politice la conflicte internaționale și rate mai mari ale dobânzilor, ar putea încetini progresul împotriva schimbărilor climatice, așa cum decarbonizarea trebuie să se accelereze.