Criza ucraineană a redeschis subiectul aderării Finlandei la NATO, mărturisește președintele finlandez Sauli Väinämö Niinistö, care punctează că discuțiile se vor intensifica dacă Rusia va da motive în plus.
Rusia riscă, prin acţiunile sale în Ucraina, să relanseze dezbaterea asupra unei eventuale aderări a Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a atenţionat marţi preşedintele finlandez.
Aderarea Finlandei la NATO, subiect de discuție
Întrebat în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele Finlandei, Sauli Väinämö Niinistö, a spus că nu ştie dacă actuala criză ucraineană a apropiat Helsinki de o aderare la NATO, dar că a constatat că ea a relansat dezbaterea cu privire la acest subiect în ţara sa.
„Avem o dezbatere activă asupra aderării la NATO şi ea (dezbaterea) va fi în mod sigur şi mai activă dacă Rusia ne dă motive”, a atenţionat liderul finlandez. „Nu pot spune dacă noi suntem mai aproape” sau nu de o aderare. „Discuţia este în curs”, a mai spus Niinistö, informează AFP, potrivit Agerpres.
Helsinki a condamnat rapid luni seara recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două republici separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, anunţată şi semnată, printr-un decret, de preşedintele rus Vladimir Putin. Finlanda „susţine puternic Ucraina şi poporul ucrainean”, a declarat Sauli Väinämö Niinistö.
Finlanda și Suedia au primit asigurări din partea NATO
Finlanda, la fel ca Suedia vecină, nu este membră a NATO, însă cele două ţări sunt partenere ale alianţei militare occidentale. În faţa exigenţelor formulate de Rusia în decembrie, de a nu mai extinde NATO spre est, Helsinki şi Stockholm au respins orice ingerinţă rusă în politica lor de securitate. Cele două ţări au obţinut asigurări din partea NATO că uşa organizaţiei le va fi deschisă, chiar dacă social-democraţii aflaţi în prezent la putere în cele două ţări nu au niciun proiect de aderare.
Chiar dacă Finlanda consideră oficial o cerere de aderare drept „o opţiune”, spre deosebire de Suedia, aderarea rămâne subordonată acordului statelor membre ale alianţei.
„Este bine să amintim că acesta nu este un proces instantaneu. Ratificările de către membrii NATO vor lua mult timp, inclusiv procesul ţării candidate”, a subliniat marţi Niinistö.
Fost arhiducat rus (1809-1917), Finlanda are o frontieră comună de peste 1.300 de kilometri cu Rusia.
Cele două ţări s-au confruntat militar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi Finlanda a trebuit să accepte un drept de inspecţie din partea Moscovei în numeroase dosare strategice în timpul Războiului Rece, un episod cunoscut drept „finlandizare”.