Alertă la granițele României cu Ucraina. Situația pare să se complice din moment în moment în Ucraina. Rusia continuă să atace în mai multe orașe importante. Astfel, în ultimele 24 de ore, frontierele României au fost tranzitate de peste 111.000 de persoane. Mai mult, la graniţa cu Ucraina, a fost creştere de 87% a traficului, conform unui comunicat al Poliţiei de Frontieră transmis vineri.

Vin valuri de oameni de frica războiului

Joi, într-un interval de 24 de ore, prin punctele de frontieră ale României au făcut formalitățile de control aproximativ 111.817 persoane, cetățeni români și străini, dintre care 58.268 persoane au fost pe sensul de intrare în ţară, iar 53.549 persoane pe cel de ieşire, informează vineri Poliția de Frontieră. Comparativ cu miercuri, când valorile de trafic la nivel naţional au fost de 93.060 de persoane (46.901 pe sensul de intrare în ţară, 46.159 pe sensul de ieşire) s-a înregistrat o creştere de 20%.

Românii au sărit în ajutor

Românii din judeţele de la graniţa de nord, dar şi cei din Tulcea se mobilizează pentru a primi ucraineni care fug din calea războiului. Oameni sau persoane juridice din turism pun la dispoziţie vile, pensiuni, camere de hotel. ONG-uri ajută deja refugiaţi ajunşi în România, ”flămânzi, obosiţi, epuizaţi, speriaţi”.

În Suceava, la Vama Siret, cei care vin din Ucraina povestesc despre cozi de un kilometru la care cei plecaţi pe jos spre România aşteaptă. În zona de nord-vest, traficul în Vama Halmeu din Satu Mare este unul normal, în schimb mulţi ucraineni se îndreaptă spre Ungaria, prin Vama Petea. Pe reţelele de socializare, români din toate judeţele se mobilizează pentru a ajuta dacă va fi nevoie.

Situația este tensionată la granițe

La frontiera cu Ucraina, numărul total de cetăţeni români şi străini a fost de 12.220 de persoane, dintre care 10.624 pe sensul de intrare în ţară. Comparativ cu miercuri, când s-au înregistrat 6.519 persoane (4.041 pe sensul de intrare în ţară), s-a constatat o creştere cu 87,5%.

La frontiera cu Moldova, valorile de trafic au fost de 18.728 persoane (dintre care 12.055 pe sensul de intrare în ţară), iar în ziua anterioară au fost 14.228 persoane (7.972 pe sensul de intrare în ţară) – creştere de 31,6%. La nivel naţional, au efectuat formalităţile de control 14.068 cetățeni ucraineni, dintre care 10.408 pe sensul de intrare în România, fiind înregistrată o creştere cu 150%.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 7.422 cetăţeni ucraineni, iar la cea cu Republica Moldova au intrat 2.193.

Joi, 11 persoane au solicitat acordarea unei forme de protecţie a statului român în punctele de trecere a frontierei, acestea urmând a fi preluate de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări.

Florin Cîțu vorbește despre măsuri de spriijin

Preşedintele Senatului, liberalul Florin Cîţu, a declarat vineri că România este pregătită pentru a primi refugiaţi. El a spus că a discutat cu preşedinţii de consilii judeţene şi primarii liberali, din zonele de graniţă cu Ucraina, cărora le-a spus că trebuie să ofere toate condiţiile celor care vin din această țară. Despre costuri, Florin Cîţu a afirmat că o variantă este, ca în perioada pandemiei, să fie suportate de autorităţile locale şi apoi să fie decontate de la Guvern.

„Ştiu că Ministerul Afacerilor Interne pregăteşte documentaţia. România este pregătită. Am avut o discuţie şi în interiorul partidului.

La graniţă avem şi preşedinţi de consilii judeţene, şi în Suceava, şi în Maramureş, avem şi primari. Le-am spus că trebuie să fie pregătiţi, să ofere toate condiţiile celor care vin în România, să-i cazeze, să le ofere toate condiţiile ca aceştia să nu sufere. Este un moment dificil.

Preşedinţii de consilii judeţene de ieri au luat măsuri. Domnul Gheorghe Flutur (n.r. – preşedintele Consiliului Judeţean Suceava) ştiu că în dimineaţa aceasta se întâlnea iar cu primarii din zonă”, a spus Cîţu, vineri, la Senat.

Întrebat dacă vor fi tabere de refugiaţi în nordul ţării, liderul PNL a răspuns: „Nu ştiu dacă vor fi tabere. Trebuie folosite resursele pe care le avem acolo. Sunt pensiuni. În acelaşi timp, nu trebuie să se oprească acolo (n.r. – în nordul ţării). Putem să-i aducem mai jos – şi aici am avut discuţii în PNL cu mai mulţi preşedinţi de consilii, pentru a identifica zone unde ar putea fi transferaţi refugiaţii din Suceava şi Maramureş”.

Referitor la costurile pe care le implică primirea refugiaţilor, Cîţu a menţionat că există o varianta ca, la început, să fie suportate de autorităţile locale, pentru ca apoi să fie decontate de Guvern.

„Nu ştiu care va fi varianta, dar pe aceasta o văd eu ca fiind cea mai simplă în acest moment”, a adăugat Cîţu.