Evenimentul a fost structurat pe patru paneluri, primul a avut ca temă criza forței de muncă și au luat cuvântul Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS), Cătălin Micu, subsecretar de stat la Ministerul Educației, Ioana Marinescu, șef birou perfecționare profesională și pregătire continuă Poșta Română, Alina Mihai, consilier senior la Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) și Minel Ivașcu, vicepreședintele Blocului Național Sindical, într-o discuție moderată de către Robert Turcescu.
Speranța de viață sănătoasă, o mare problemă
Vladimir Alexandrescu a expus principalele probleme care generează criza forței de muncă în România: scăderea demografică constantă și speranța de viață sănătoasă, care în țara noastră este de 59 de ani.
„Un pericol mare, dar puțin vizibil și comentat în spațiul muncii este speranța de viață sănătoasă. În România este la 59 de ani. Asta înseamnă că o persoană bolnavă nu își mai poate realiza activitățile economice și riscă să devină un factor împovărător pentru societate. Este un lucru la care trebuie să ne gândim foarte atent, sistemul nostru de sănătate nu este pregătit de astfel de provocări.” – Vladimir Alexandrescu.
Ioana Marinescu și Alina Mihai au declarat că în domeniile lor, încet dar sigur, digitalizarea reușește să compenseze lipsa forței de muncă, bineînțeles în anumite activități, exemplificând casele self pay în supermarket.
Minel Ivașcu a criticat mai multe inițiative legislative de după 1990 care au dus la un exod al populației apte de muncă în țări care ofereau condiții și salarii mult mai mari decât în România, în timp ce Cătălin Micu a declarat că sistemul educațional din țara noastră este la fel de dinamic ca piața muncii și noile reforme din educație vin să răspundă necesităților pieței.
OUG pentru ajutorul companiilor cu angajați străini
În cel de-al doilea panel s-a dezbătut legislația din domeniul muncii și taxarea forței de muncă, Robert Turcescu avându-i la microfon pe Cristian Vasilcoiu, secretar de stat la Ministerul Muncii, Gabriel Biriș, avocat expert în fiscalitate, Elena Cozianu, director de resurse umane la Altex, Elena Panțîru, conisilier juridic Pro VP și reprezentant al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) și Christian von Albrichsfeld, general manager Continental România.
Subiectul cel mai dezbătut a fost recentele modificări fiscale care au dus la suprataxarea contractelor part-time, dar și despre ajustarea sarcinii fiscale. Gabriel Biriș a declarat că acest sistem de taxare este complet inechitabil exemplificând: „Eu vin și întreb, ce solidaritate e aia când, eu ca avocat trebuie să plătesc o contribuție la sănătate de trei ori mai mică decât secretara mea, care câștigă mult mai puțin decât mine? Asta pe termen lung ne distruge ca nație. Soluția cea mai simplă și cea mai justă este plafonarea contribuțiilor la stat.”
Elena Panțîru și Christian von Albrichsfeld au evidențiat problemele de care angajatorii se folosesc atunci când importă forță de muncă din străinătate, probleme de natură atât legislativă, cât și economică sau logistică. Elena Panțîru a declarat că „Angajatorul care aduce un străin să lucreze cheltuiește foarte mult. Avem nevoie de o lege, pentru că în momentul de față este un haos. Personalul este pe cale de dispariție.”, în timp ce general managerul de la Continental a declarat că: „Noi am angajat oameni din țările care au fost menționate (India, Sri Lanka), dar autoritățile locale nu au fost pregătite pentru un nou val de angajați străini. Am fost nevoiți să îi trimitem înapoi în țările lor, pentru că le expiraseră vizele.”
Cristian Vasilcoiu a intervenit în discuție declarând faptul că Ministerul Muncii a dat un OUG chiar în ziua forumului care să vină în sprijinul companiilor care au angajați străini.
Flexibilizarea și transparența, două trenduri în resurse umane
Ultimele două paneluri au fost moderate de către Ionuț Cristache și s-au concentrat pe reziliența și rentabilitatea forței de muncă. Cei care au luat cuvântul au fost: Dragoș Anastasiu, președinte Rethink România, Patricia Andrei, director resurse umane CEC Bank, Bogdan Badea, CEO Ejobs, Codruț Nicolae, director general Edenred România și Benefit Systems, Ioana Petrea, managing partner RightFit România, Frederic Lamy, CEO Leroy Merlin, Nicu Vasile, președinte Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Remus Dănăilă, economist, Claudia Tamași, country manager Codecool România, Mihai Găvan, global strategic alliances director Total Soft și Evely Vîlcu, chief growth officer Stakeborg.
Discuțiile au mers în mai multe direcții, de la cerințele și pretențiile generației Z de la un loc de muncă și atenția pe care angajatorii trebuie să o ofere acestei generații, până la transparența în ceea ce privește salariul și beneficiile acordate, pe care companiile vor fi nevoite să o adopte începând cu anul 2023 și nu în ultimul rând flexibilitatea programului de lucru.
„Generația Z are uneori solicitări nejustificate. Nu știu dacă vorbim doar de așteptări din perspectivă financiară, e un atribut al acestei generații, sunt nerăbdători. Au nevoie de feedback imediat, să îi mângâi, să le spui că sunt bine, se demotivează ușor dacă nu sunt recunoscuți, iar toleranța la eșec este foarte mică. Asta te obliga ca manager să fii foarte prezent în lumea lor.” a declarat Ioana Petrea.
„Managementul românesc nu este deschis la astfel de discuții (transparența salariilor din companie), amână pentru evaluarea de performanță, iar după omul își dă demisia. Situația se va schimba în 2023, la final va fi nevoie să spui salariul din anunțul de recrutare, deci piața se va rescrie. Vor fi multe surprinze între companii, de parcă salariile nu se discută în companii. Cu cât un subiect e mai tabu, cu atât e mai interesant. Cu cât suntem mai deschiși, cu atât putem lua decizii mai bune.”, a declarat Bogdan Badea.
Familiarizarea cu tehnologia blockchain
Nu a fost ignorat nici avântul tehnologic în care ne aflăm, mai ales în condițiile în care piața locurilor de muncă în domeniul IT este una echilibrată, iar următorul pas logic ar fi dezvoltarea cunoștințelor în domeniul blockchain, mai ales în condițiile în care mai multe universități prestigioase din afara țării au introdus în curiculă acest subiect.
“Blockchain-ul este o tehnologie apărută în anii 90. Abia acum de curând, cu zona de crypto, a fost făcută populară. Nu mă așteptam ca cineva să vină și să-mi ceară salariul într-o criptomonedă. Ceea ce nu ne dăm seama este că tehnologia de tip blockchain este printre noi, iar valul pe care îl va crea nu va mai putea fi oprit.” a declarat Mihai Găvan.
Începând de astăzi, 23 septembrie se poate achiziționa numărul 1346 al Revistei Capital de pe Agoramag.ro și de la toate centrele de difuzare a presei. Găsiți cele mai importante 100 de companii din punct de vedere al brandului de angajator din domenii precum: retail, energie, bănci și asigurări, industrie, producție de bunuri de larg consum, agricultură și industria alimentară, construcții, it și telecomunicații, transporturi și logistică și industria farmaceutică și sănătate.
În acest număr vei descoperi, de asemenea și cum își formează România resursa umană din IT, o analiză de politică externă pentru „bătălia” pentru Africa, o analiză despre fondurile europene din PNRR, un reportaj despre teritoriul pe care țara noastră l-a avut în Albania și l-a pierdut și multe alte materiale interesante.
Forumul Capital Top Angajatori a fost organizat cu sprijinul partenerilor: Philip Morris România, Cargo Partner, TotalSoft, Reciclad’OR, Case Lemn Bernard, Rewire Interior Design și One Club.
