Lichidităţile guvernului se epuizează, în timp ce premierul Alexis Tsipras încearcă să convingă creditorii instituţionali, respectiv statele din zona euro, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, să deblocheze fondurile din programul de asistenţă financiară în valoare totală de 240 de miliarde de euro, relatează Bloomberg.

Oficiali din ministerele de Finanţe din zona euro au discutat telefonic despre înrăutăţirea situaţiei financiare a Greciei, au declarat doi oficiali europeni.

„Pe măsură ce trec zilele, spaţiul de manevră se restrânge. Impresia este că nu există un plan A şi un plan B. Nu există nimic", a spus Theodore Pelagidis, membru al Brookings Institution în Atena.

Planul guvernului elen de creştere a veniturilor cere fondurilor de pensii şi instituţiilor publice să investească rezervele păstrate la Banca Greciei în obligaţiuni guvernamentale şi acorduri de refinanţare, precum şi transferul către stat a 556 de milioane de euro din fondul de recapitalizare a băncilor.

Tsipras a solicitat să se întâlnească cu preşedintele BCE Mario Draghi, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi alţi lideri, pentru a discuta despre finanţele Greciei, la un summit european care va începe joi.

Guvernele europene au avertizat că nu vor debloca fondurile pentru Grecia dacă guvernul de la Atena nu va pune în practică un set de reforme economice convenite luna trecută, între care reformarea sistemului de pensii şi a taxei pe vânzări.

Tsipras s-a angajat că îndeplinească angajamentele asumate de guvern, dar şi să pună capăt măsurilor de austeritate.

"Nimeni dintre colegii mei şi nimeni din instituţiile internaţionale nu îmi poate spune cum poate funcţiona acest lucru", a declarat luni, la Berlin, ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble, adăugând că liderii eleni mint populaţia.

Guvernul de la Atena intenţionează să vândă miercuri titluri de Trezorerie în valoare de 1 miliard de euro. Banii vor fi folosiţi pentru rostogolirea unor obligaţiuni pe termen scurt de 1,6 miliarde de euro, care ajung la scadenţă vineri.

Tot vineri, Grecia trebuie să ramburseze FMI circa 350 de milioane de euro, în timp ce dobânzile pentru patru tipuri de obligaţiuni elene deţinute de BCE totalizează aproximativ 110 milioane de euro.

O persoană apropiată situaţiei a declarat că pe 20 martie ajung la scadenţă şi plăţile dintr-un schimb de obligaţiuni aranjat de Goldman Sachs în 2001. Titlurile, deţinute în prezent de National Bank of Greece, au mascat datoriile în creştere ale statului elen, contribuind la respectarea condiţiilor UE pentru intrarea în zona euro.

Reprezentanţi ai National Bank of Greece şi Goldman Sachs au refuzat să comenteze, iar oficialii guvernului nu au fost disponibili.

Excedentul bugetului primar al Greciei a fost anul trecut de 0,3% din PIB, sub obiectivul de 1,5%, conform datelor publicate luni.

"Situaţia Greciei se înrăutăţeşte rapid. Economia scade, veniturile fiscale sunt sub ţinte, depozitele bancare ies din sistem, iar instabilitatea politică pare în creştere", a declarat Daniele Antonucci, analist la Morgan Stanley.

Premierul sloven Miro Cerar a arătat că există limite în privinţa ajutorului pe care statele din zona euro îl poate acorda Greciei.

"Cetăţenii noştri sunt şi ei supuşi măsurilor de austeritate. Din acest motiv nu putem merge prea departe în problema solidarităţii, pentru că ar fi un semnal prost dat cetăţenilor noştri", a afirmat Cerar într-un interviu.