Militarii NATO din Germania, dar şi din Norvegia, sunt îmbrăcaţi cu articole vestimentare produse la o fabrică din Buzău. Proprietara fabricii a povestit cu ce dificultăţi s-a confruntat în ultima perioadă, mai ales odată cu debutul pandemiei.
Industria textilă din România este puternic afectată de pandemie şi de scăderea cererii pentru articole vestimentare, înregistrată în ultimele luni.
Fabricile româneşti îmbracă militarii germani, iar Armata Română cumpără din import
Unele fabrici au încercat să salveze situaţia producând măşti şi combinezoane, însă nu au înregistrat prea mare succes, statul român preferând să cumpere astfel de echipamente de protecţie din China şi Vietnam.
Un reportaj al Antena 3 prezintă o fabrică din Buzău unde se produc articole vestimentare tricotate. De pe porţile acestei fabrici ies şi uniforme pentru militarii din Germania şi Norvegia. Situaţia mai tristă este că Armata Română nu doreşte uniformele produse la Buzău, iar militarii noştri sunt îmbrăcaţi cu articole vestimentare de import, mai ieftine şi de o calitate mai slabă.
Proprietara fabricii, Sara Wechsler, povesteşte că, odată cu venirea pandemiei, au fost nevoiţi să închidă o secţie de producţie şi să renunţe la o parte a salariaţilor. Situaţia mai dificilă durează însă de mai mult timp.
“Din păcate, trebuie să prezentăm şi partea tristă. În ultimii ani, nu am dus-o chiar aşa de bine. Erau la noi timp de 14 ani”, a declarat Sara Wechsler despre angajaţii concediaţi, potrivit antena3.ro.
Statul român a oferit sprijin doar prin intermediul şomajului tehnic
Pentru a putea rezista pe piaţă, această fabrică, asemenea altora similare, ar fi avut nevoie şi de ajutor puternic din partea statului român. Acesta s-a limitat însă doar la sprijinul pentru şomajul tehnic. Din fericire pentru fabrica din Buzău, articolele de calitate produse acolo i-au permis să încheie câteva contracte extrem de importante.
Astfel au ajuns trupele NATO din Germania şi Norvegia să se îmbrace cu uniforme “Made in Romania”.
Fabrica de la Buzău este complet automatizată, iar toate utilajele sunt de ultimă generație, fiind controlate de calculatoare. Se pot produce astfel elemente cu grade ridicate de complexitate, plecând de la o simplă poză.
