Potrivit lui Negrescu, dacă ritmul actual al cheltuielilor bugetare continuă, țara noastră ar putea pierde şi ultima fărâmă de credibilitate pe care o mai avea față de creditorii internaţionali. În condiţiile în care necesarul de împrumut al României depăşeşte 50 de miliarde de euro în acest an, iar deficitul se adâncește, orice deteriorare a imaginii externe poate duce la costuri mai mari ale finanţării sau chiar la imposibilitatea accesării pieţelor.

FMI, „răul cel mai mic”, față în fața cu deficitul care ne sapă

În opinia lui Adrian Negrescu, o eventuală soluţie de avarie într-un asemenea context ar putea fi un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional. Acesta ar putea oferi României un sprijin financiar de 30-40 de miliarde de euro la costuri mai reduse, dar cu condiţionalităţi stricte privind reformele structurale.

„Pare că FMI devine răul cel mai mic într-o situaţie în care lipsa de apetit pentru reforme este tot mai evidentă”, a declarat Negrescu.

El a subliniat că doar sub presiunea instituţiilor internaţionale este posibil ca guvernanţii să implementeze reformele promise în prezentările oficiale din PNRR și planul fiscal.

Semne de recesiune

Un alt semnal negativ vine din zona colectării veniturilor bugetare. Datele arată colectări de venituri mai mici din TVA comparativ cu anul trecut, un indicator clar că activitatea economică în țara a încetinit. Acest fapt, coroborat cu cheltuielile publice tot mai mari, conturează o imagine de dezechilibru financiar major.

„Realitatea bate filmul”, susține Negrescu, care avertizează asupra riscului unei retrogradări a ratingului de ţară. O astfel de decizie a agenţiilor de rating ar transforma România într-o economie nerecomandată investiţiilor, ceea ce ar putea duce la ieşirea investitorilor străini, creşterea dobânzilor, blocarea investiţiilor publice și chiar probleme în finanţarea pensiilor și salariilor.

Perspective sumbre pentru 2025

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,65% în termeni cash, echivalentul a 152 miliarde de lei. Potrivit datelor Eurostat, deficitul ESA (conform metodologiei europene) a fost și mai mare – 9,3% din PIB –, cel mai ridicat din UE.

Pentru 2025, Guvernul și-a propus o reducere până la 7% din PIB, dar specialiștii consideră acest obiectiv tot mai greu de atins. Mai ales în contextul unui an electoral, când este puţin probabil ca măsuri nepopulare, precum reduceri de cheltuieli sau creșteri de taxe, să fie asumate până la jumătatea anului.

Risc real de sancţiuni europene

Potrivit Profit.ro, Comisia Europeană urmează să evalueze situaţia bugetară a României. Neatingerea obiectivelor asumate ar putea atrage sancţiuni, inclusiv suspendarea unor fonduri europene.

Deși sumele ar putea fi inițial reduse, mesajul transmis investitorilor ar fi extrem de puternic și negativ, accentuând neîcrederea în capacitatea Guvernului de a-şi gestiona finanţele.

„Curba de sacrificiu” preconizată de Daniel Dăianu

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, susține că România se apropie inevitabil de o „curbă de sacrificiu” asemănătoare celei din perioada 2009-2010. El critică lipsa de învăţare din greșelile trecutului și avertizează asupra faptului că guvernanţii au ignorat nevoia de echilibru bugetar.

Pentru atingerea ţintei de deficit de 7%, Dăianu spune că este nevoie de măsuri ferme, atât de reducere a cheltuielilor, cât și de creștere a veniturilor bugetare. Cu pensiile și salariile bugetare deja înghețate, spaţiul de manevră este extrem de redus, ceea ce impune intervenţii fiscale mai dure în a doua jumătate a anului.

Timpul joacă împotriva României

Cu fiecare lună fără reforme, presiunea pe buget crește, iar timpul rămas pentru corecţii reale se scurtează dramatic. Agenţiile de rating privesc cu suspiciune lipsa de acţiune a autorităţilor și, dacă nu se iau rapid decizii clare, retrogradarea ratingului de țară devine o certitudine, nu doar o ameninţare.

România se află acum pe penultima treaptă a categoriei investibile. Pierderea acesteia ar duce automat la excluderea din portofoliile marilor fonduri internaţionale și ar declanșa o criză financiară severă.