Situație fără precedent la ANAF. Potrivit ultimelor informații, Dan Stroe, fostul director de achiziții în Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu poate justifica 16,5 milioane de lei pe care i-a cheltuit în perioada 2011-2014.
Reporteris.ro vine cu detalii de ultimă oră legată de o serie de neînțelegeri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Mai exact, sursa citată precizează că Dan Stroe, directorul de achiziții ANAF din perioada 2010-2012, contestă la Tribunalul București decizia foștilor colegi de a-l pune să achite impozite și penalități de aproape 4,6 milioane de lei.
De menționat este faptul că, acestă măsură vin în contextul în care o direcție de control din ANAF a stabilit că Stroe nu poate justifica 16,5 milioane de lei pe care i-a cheltuit în perioada 2011-2014.
Pe de altă parte, Dan Stroe susține că această sumă o deținea dinainte de anul 2011, fiind câștigată la jocuri de noroc. Sursa citată mai precizează că Dan Stroe este membru al echipei Blejnar de la conducerea ANAF, iar în 2016, aceasta în fața anchetarorilor DNA, că, în 2011, a primit o șpagă de aproape 700.000 de lei pentru a atribui un contract al ANAF.
Totodată, el mai este inculpat în două dosare penale, în unul pentru trafic de influență.
În primăvara anului 2018, Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice din ANAF a stabilit că Dan Stroe trebuie să achite la bugetul de stat 4,59 milioane de lei impozit pe venit, dobânzi aferente și penalități de întârziere.
În ceea ce privește suma, aceasta a fost calculată fiind luate în calcul cele 16,5 milioane de lei pe care inspectorii au descoperit că Stroe i-a avut la dispoziție în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2014, bani pe care nu-i poate justifica.
De menționat este faptul că, în tot acest interval Stroe a fost unul dintre șefii din ANAF, ocupând postul de director al Direcției de Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne.
Ce au descoperit inspectorii ANAF
În raportul realizat de inspectorii ANAF, se menționează faptul că ”în urma verificărilor în speță se pune problema realității declarațiilor persoanei fizice verificate cu privire la sursa fondurilor utilizate în perioada supusă verificării fiscale având drept consecință existența unor venituri suplimentare din surse nedeclarate, organele fiscale apreciind că persoana fizică verificată a prezentat date și informații care nu sunt credibile și care nu sunt conforme cu realitatea (…)”, acesta fiind un fragment din dosarul de la Tribunalul București în care Stroe contestă decizia, precizează sursa citată.
Mai exact, Dan Stroe susține că la începutul lui 2011, avea în seiful personal 2,99 milioane de euro cash ”care au avut ca sursă sume încasate din jocuri de noroc”.
În același timp, Stroe a mai adăugat că că are un prieten care îi confirmă varianta. Pe de altă parte, inspectorii l-au audiat, însă acesta a declarat că nu cunoaște proveniența sumelor și nici valoarea câștigurilor din jocuri de noroc ale lui Stroe.
Totodată, în Raportul de verificare fiscală se mai menționează că Stroe nu a prezentat mijloace de probă care să justifice că a avut acea sumă înainte de 2011, așa cum nu a putut să o facă nici pentru restul de 1,2 milioane de euro declarați că i-a deținut în perioada 2012-2014.
Amintim faptul că întreaga situație de la ANAF a apărut în 2011, atunci când Stroe a făcut plăți în numerar de 12,1 milioane de lei și a încasat, tot în numerar, 187.167 lei, disproporțiile păstrându-se în 2012: 2,8 milioane lei plătiți/188 de lei încasați, 2013: 848.251 lei plătiți/7.000 de lei retrași din contul bancar și 2014: 525.772 lei plătiți/7.995 lei încasați.
Astfel, odată demarate verificările, Fiscul a depus o plângere penală pe numele lui Stroe, sub acuzația de evaziune fiscală, dar aceasta a fost clasată de procurori în 2020, decizia fiind menținută, apoi, de judecători.
În momentul în care ancheta penală s-a finalizat, Stroe a depus o contestație la Fisc, cerând anularea Raportului de Verificare Fiscală din aprilie 2018, solicitarea fiind respinsă în februarie 2021.
Căile de atac ale lui Dan Stroe
Totodată, acesta mai are o cale de atac și anume instanța, căreia i s-a și adresat în primăvara acestui an. În ceea ce privește argumentele sale pentru anularea Raportului, acestea se referă la faptul că deținea suma invocată de Fisc din perioada de dinaintea lui 2011, lucru atestat de declarațiile de avere unde a menționat 3 milioane de euro în 2010 (în calitate de angajat la Garda de Mediu), 2,98 milioane de euro, respectiv 1,1 milioane de euro în două declarații de avere din 2011 și 1,5 milioane de euro în 2012. În acțiunea de la Tribunalul București, Stroe afirmă că a strâns banii în perioada 1991-2005, ANAF ”considerând un sold 0 la începutul lui 2011”.
De menționat este faptul că, direcția din cadrul ANAF care l-a investigat pe Stroe este activă de câțiva ani și lucrează pe principiile faimosului IRS american – instituția care verifică proveniența banilor utilizați de persoanele fizice. Persoanele verificate sunt alese pe baza unui algoritm, fiind puse în balanță informații fiscale din diferite baze de date. În cazul în care se ajunge la concluzia că există dubii asupra sumelor utilizate, persoana este introdusă în categoria „risc fiscal” și se demarează o investigație care, de obicei, durează între șase luni și un an și jumătate.
Acestea nu sunt singurele probleme pe care fostul director de achiziții de la ANAF le are. În 2016, într-un dosar DNA, Stroe a recunoscut că a primit mită aproape 700.000 de lei, în 2011, în calitate de director achiziții la ANAF, în schimb urmând a atribui unei firme două contracte.
În acest caz, alți 12,5 milioane de lei șpagă ar fi ajuns la șeful său de atunci, Sorin Blejnar. Stroe a primit 3 ani de închisoare, cu suspendare.
Totodată, în luna septembrie 2019, DNA l-a pus sub acuzare într-un alt dosar, pentru trafic de influență.
„În perioada iulie 2011-februarie 2012, suspectul Stroe Dan, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la trei oameni de afaceri suma totală de 6.922.790 lei (3.020.588 lei, 1.257.902 lei și 2.644.300 lei), reprezentând prețul influenței pe care acesta din urmă ar fi exercitat-o asupra colegilor săi cu atribuții în procedura de achiziție, în vederea adjudecării, de către societățile celor trei persoane, a unor licitații având ca obiect achiziționarea de către instituția publică a unor produse software”, se arăta într-un comunicat transmis de DNA.