Lukaşenko, a anunţat luni că nu vor avea loc noi alegeri prezidenţiale, în pofida cererilor opoziţiei şi a protestelor antiguvernamentale din întreaga ţară, informează Reuters, care citează agenţia de presă BelTA.
„Nu ar trebui niciodată să vă aşteptaţi să fac ceva sub presiune. Nu vor avea loc (noi alegeri)”, a spus liderul belarus în faţa lucrătorilor de la uzina de automobile din Minsk (MAZ), unde a sosit cu elicopterul pentru a se adresa greviştilor.
Este a noua zi consecutivă de proteste în Belarus. Astăzi, 17 august a avut loc una dintre cele mai ample manifestații, iar la îndemnul opoziției a fost instaurată o grevă generală. Muncitorii au ieșit în stradă, iar televiziunile de stat au lăsat platourile goale.
La grevă s-au alăturat întreprinderi din toată țara. Protestele au începute în data de 9 august, zi în care a fost publicat sondajul oficial realizat la ieşirea de la urne, care îl credita pe Lukașenko drept președinte, iar oamenii au fost nemulțumiți de rezultat.
Lukashenko, clearly angry and frustrated, to workers this morning: “Thank you. I’ve said everything. You may continue shouting ‘resign.’” pic.twitter.com/emJ5DFDqsj
— Christopher Miller (@ChristopherJM) August 17, 2020
Aleksandr Lukaşenko a fost huiduit de muncitori care i-au strigat „Pleacă!”, iar la una dintre televiziunile de stat, prezentatorii au refuzat să intre pe post și au lăsat studiourile goale, în semn de solidaritate cu protestatarii, după cum transmite BBC.
Wow. Striking workers shouted over Lukashenko during his visit to “resign!” https://t.co/6cTTEk1viY
— Christopher Miller (@ChristopherJM) August 17, 2020
Discuții la nivel european despre situația din Belarus
În tot acest timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor participa la un summit extraordinar pentru a discuta despre situaţia din Belarus. Uniunea a lansat deja un proces pentru impunerea unor sancțiuni contra oficialităţilor belaruse responsabile pentru fraudele electorale şi pentru reprimarea violentă a protestelor care au urmat scrutinului din 9 august.
De asemenea, liderii europeni vor analzia mai multe propuneri de extindere a asistenţei pentru Belarus, printre care crearea unui fond pentru victimele reprimării protestelor, finanţarea proiectelor de susţinere a pluralismului media, consolidarea schimburilor de studenţi între UE şi Belarus şi acordarea unui acces mai facil la piaţa europeană a forţei de muncă pentru lucrătorii belaruşi.
Totodată, Germania, care asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE), a ameninţat luni cu extinderea sancţiunilor deja decise împotriva unor responsabili din Belarus.
„Luăm în calcul posibilitatea extinderii sancţiunilor şi la alţi responsabili” din Belarus dacă situaţia din teren nu se ameliorează, a declarat presei Steffen Seifert, purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel. Acesta a cerut autorităţilor de la Minsk să renunţe la utilizarea forţei împotriva manifestanţilor, eliberarea „imediată şi fără condiţii” a celor care au fost încarceraţi şi iniţierea unui „dialog naţional între guvern, opoziţie şi societate pentru depăşirea acestei crize”.
Pe de altă parte, Polonia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania şi Danemarca au solicitat ca UE să joace rolul de mediator între Lukaşenko şi opoziţia politică de la Minsk.
Poziția Moscovei
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus duminică liderului belarus Aleksandr Lukaşenko, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Moscova este gata să asigure sprijin în conformitate cu pact militar colectiv din care ambele fac parte dacă va fi necesar, informează Kremlinul într-un comunicat, relatează Reuters. Kremlinul a precizat în acelaşi comunicat că asupra Belarusului se aplică presiune externă, dar nu a menţionat cine face acest lucru.
Ministrul de externe lituanian Linas Linkevicius vine cu o replică la acest anunț al Kremlinului și declară că un ajutor militar al Rusiei în Belarus ar constitui „o invazie”.
„Nu există niciun motiv pentru sprijin militar din partea Rusiei şi niciun temei juridic sau de altă natură pentru asta. (Un sprijin militar rus) ar constitui o invazie în ţară şi ar distruge ultimele urme de independenţă”, a afirmat Linkevicius în faţa presei la Vilnius.
România cere reluarea alegerilor în Belarus
La inițiativa liderului Renew Europe, Dacian Cioloș, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au cerut reluarea alegerilor prezidențiale din Belarus. Aceștia condamnă cu fermitate violențele și mai cer Rusiei să „se abțină de la orice intervenție”.
„Am inițiat și publicat azi o scrisoare semnată si de alți lideri ai grupurilor politice din Parlamentul European în care cerem de urgență noi alegeri în Belarus, de data asta libere, și prin care condamnăm violența și tortura aplicată de regimul Lukașenko. Noi, românii, am trecut, acum mai bine de 30 de ani, printr-o Revoluție sângeroasă ai cărei morți îi plângem și azi. Acest lucru trebuie oprit să se întâmple acum în Belarus”, a scris Dacian Cioloș, pe Facebook.
„Cerem alegeri noi și libere în Belarus”, este intitulată declarația comună semnată de cei cinci lideri ai grupurilor din PE, la inițiativa europarlamentarului Dacian Cioloș.