Reacţia sa survine după ce, în zilele ce au urmat referendumului privind Brexitul, unii responsabili europeni s-au întâlnit în grupuri restrânse pentru a discuta despre viitorul UE, cum a fost reuniunea de sâmbătă a miniştrilor de externe din cele şase state fondatoare ale blocului comunitar (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda) sau cea de luni la care au participat cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi premierul italian Matteo Renzi. 

'Deciziile cruciale asupra viitorului Europei nu pot fi definite de unul, două sau trei state membre', a subliniat Fico la o conferinţă de presă desfăşurată la Bratislava. El a cerut să nu fie luate în seamă doar punctele de vedere ale statelor fondatoare ale UE şi să se asculte şi vocea celor care s-au alăturat blocului comunitar după anul 2004. În acest sens, premierul slovac consideră un prim succes desfăşurarea la Bratislava, în loc de Bruxelles, a summitului informal al UE din 15 septembrie, care va avea ca principal punct pe agendă implicaţiile Brexitului. 

Ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, a anunţat la rândul său că în prezent este în discuţie şi o posibilă reuniune a miniştrilor europeni de externe în luna iulie. 

Pe de altă parte, Fico a menţionat că în timpul preşedinţiei slovace a Consiliului UE va susţine ca forul comunitar să promoveze o 'politică în domeniul migraţiei şi azilului echilibrată'. Slovacia a atacat la Curtea de Justiţia a UE cotele obligatorii de migranţi adoptate la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din luna septembrie, decizie ce prevede repartizarea a 160.000 de migranţi între statele UE. 

'Unele propuneri ale Comisiei Europene sunt acceptabile pentru o majoritate a statelor membre (…), dar altele provoacă reacţii negative', a afirmat în continuare premierul slovac, el reafirmându-şi opoziţia faţă de proiectul de reformă a Regulamentelor Dublin (ce guvernează soluţionarea cererilor de azil) propus de Comisie, care prevede cote obligatorii de migranţi automate şi permanente, împreună cu amenzi pentru ţările care nu le acceptă. 

La rândul său, coordonatorul pentru comunicare al preşedinţiei slovace a Consiliului UE, Peter Stano, a declarat că un alt subiect important ce va fi urmărit de Slovacia în a doua jumătate a acestui an va fi consolidarea economică a blocului comunitar, mai ales prin impulsionarea 'integrării pieţei comune cu ajutorul digitalizării şi a uniunii energetice'. 

Referindu-se la ieşirea Marii Britanii din UE, oficialul slovac a admis că astfel statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) pierd un susţinător în interiorul blocului comunitar. 'Realitatea este că Vişegradul şi Marea Britanie au avut aproape întotdeauna poziţii similare' în chestiunile europene, a subliniat Stano.

AGERPRES