Guvernul din Slovenia a introdus joi o plafonare pe un an a prețurilor la electricitate pentru gospodării și întreprinderi mici, pentru a ușura povara creșterii prețurilor la energie asupra cetățenilor.

Prețurile reglementate vor rămâne în vigoare din luna septembrie a acestui an până la sfârșitul lunii august 2023, a declarat ministrul Infrastructurii, Bojan Kumer, într-o conferință de presă după o ședință guvernamentală.

Guvernul din Slovenia va reduce taxele pe electricitate

El a precizat că prețul maxim pentru un kilowatt-oră de electricitate va fi de 0,118 euro, iar guvernul va reduce, de asemenea, de la 1 septembrie, taxele pe electricitate. Datorită acestor schimbări, a spus Kumer, o gospodărie medie va plăti pentru electricitate cu 15 până la 30% mai puțin decât în prezent. El a adăugat că furnizorii vor putea în continuare să vândă electricitate cu profit, deși marjele lor vor fi mai mici.

Din cauza creșterii prețurilor globale la energie, inflația din Slovenia a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani, inflația anuală măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum ajungând la 10,8% în iunie, față de 8,7% în mai și 1,7% în iunie 2021, a anunțat Biroul de Statistică al țării.

Analiștii se tem că inflația ridicată ar putea frâna creșterea economică a țării. Comisia Europeană a prognozat, joi, creșterea produsului intern brut (PIB) al Sloveniei la 5,4% în acest an, în scădere de la 8,1% în 2021, relatează Xinhua.

Comisia Europeană a revizuit estimările privind economia României

Tot joi, Comisia Europeană a publicat previziunile economice de vară, care arată că estimările privind evoluția economiei românești sunt îmbunătățite în acest an. În luna martie, Comisia Europeană estima o evoluție a economiei românești de 2,6 procente, iar acum evoluția este estimată la 3,9 procente.

Totuși, estimările pentru anul 2023 au fost revizuite în scădere din cauză că se așteptă o încetinire a ritmului de creştere atât la nivel mondial cât şi la nivelul UE. Până acum, estimările pentru 2023 erau de 3,6 procente, dar acum sunt de 2,9 procente.

„Graţie acestei performanţe foarte puternice din primul trimestru, creşterea PIB pentru întreg anul 2022 a fost revizuită în sus la 3,9%. Pentru 2023, însă, este justificată o revizuire în jos la 2,9%, în linie cu perspectivele privind încetinirea creşterii economiei mondiale şi în Uniunea Europeană. Consumul privat şi investiţiile urmează să fie principalele motoare de creştere atât în acest an cât şi anul următor, în timp ce exporturile nete vor acţiona ca o frână asupra PIB şi vor duce la o adâncire a deficitului comercial”, susţine Comisia Europeană.