‘Slovenia ar putea urma calea Greciei, Irlandei şi Portugaliei, ţinând cont de deficitul său bugetar şi de majorarea datoriei sale globale’, a spus Kranjec în cadrul unei conferinţe de presă, citat de agenţia slovenă de ştiri STA.
Slovenia ‘va realiza că, în cazul în care tendinţa actuală va continua, nu va trece mult timp până când se va găsi într-o situaţie critică’, a atenţionat oficialul, care este de asemenea membru al Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene.
Guvernul sloven şi-a revizuit recent în creştere puternică previziunea de deficit public pentru acest an, la 5,5% din Produsul Intern Brut (PIB) comparativ cu cifra iniţială de 4,8%, din cauza unui ajutor suplimentar acordat băncii Nova Ljubljanska Banka.
Datoria publică rămâne la un nivel rezonabil comparativ cu cele ale altor state din zona euro – 37,9% din PIB anul trecut, cu mult sub limita de 60% fixată prin Tratatul de la Maastricht-, însă şeful băncii centrale a subliniat că datoria s-a deteriorat puternic din 2007, când reprezenta 23,4% din PIB. Slovenia a fost extrem de afectată de criza economică mondială în 2009 şi încearcă să-şi relanseze economia.
Marko Kranjec şi-a reiterat apelul de a se vota în favoarea reformei sistemului de pensii, care va fi supusă unui referendum la 5 iunie. Proiectul, care vizează majorarea vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani, este extrem de contestat în ţară.
Un ‘Nu’ la referendum ar antrena cel mai probabil o degradare a notelor de credit ale Sloveniei şi ar slăbi şi mai mult guvernul de centru-stânga a lui Borut Pahor, care deja nu mai dispune de majoritate în parlament de la plecarea partidului pensionarilor DESUS în luna aprilie.
Premierul a evocat recent organizarea de alegeri anticipate dacă electoratul va respinge reforma pensiilor, prelungindu-se astfel criza politică a ţării.
